Acneea la caini (sau acneea canina) este o afectiune comuna a pielii, care afecteaza cainii de toate rasele si varstele. Se caracterizeaza prin prezenta unor umflaturi rosii, inflamate pe barbia, la nivelul buzelor si botului cainelui. (imaginea de mai sus arata acneea la caini inainte si dupa tratament)
Afectiunea in sine nu pune in pericol viata, dar poate fi inconfortabila pentru micul patruped, daca nu este tratata.
Cat de des apare acneea la caini?
Incidenta acestei patologii variaza in functie de factori precum rasa, varsta si starea generala de sanatate. Anumite rase sunt mai predispuse la dezvoltarea acneei decat altele, rasele cu par scurt, cum ar fi Boxerii si Bulldogii, fiind deosebit de susceptibile. In plus, cainii mai tineri sunt mai predispusi sa dezvolte, din cauza schimbarilor hormonale din timpul pubertatii. Cainii cu un sistem imunitar compromis sau cu afectiuni de sanatate subiacente pot prezenta un risc mai mare de a dezvolta acnee.
Anatomia si fiziologia pielii cainelui
Pielea este cel mai mare organ al corpului si serveste drept bariera de protectie impotriva amenintarilor externe, cum ar fi agentii patogeni, radiatiile UV si traumele fizice.
Aceasta este formata din trei straturi principale: epiderma, derma si subcutisul.
Epiderma este stratul cel mai exterior care asigura protectia impotriva factorilor de mediu. Acesta contine celule specializate numite keratinocite, care produc keratina, o proteina care confera rezistenta si flexibilitate pielii.
Dermul este situat sub epiderma si contine vasele de sange, nervii, foliculii de par si glandele sudoripare, oferind suport si hrana epidermei.
Subcutisul este stratul cel mai adanc al pielii, care este format din celule adipoase, care asigura izolarea si stocarea energiei.
Fiziologia pielii cainelui implica diverse procese, cum ar fi termoreglarea, senzatia, imunitatea si vindecarea ranilor. Cainii se bazeaza pe pielea lor pentru a regla temperatura corpului prin mecanisme precum transpiratia (prin labe) sau gafaitul. Receptorii senzoriali din piele le permit sa perceapa atingerea, presiunea, durerea, caldura si frigul. In plus, pielea ii protejeaza impotriva infectiilor, prin producerea de peptide antimicrobiene care ucid bacteriile daunatoare.
Rolul foliculilor de par si glandelor sebacee in sanatatea pielii
Sanatatea pielii este direct legata de functia foliculilor de par si a glandelor sebacee, care lucreaza impreuna pentru a mentine pielea hidratata, protejata si ferita de infectii.
Foliculii de par sunt structuri mici situate in stratul dermic al pielii, care produc parul. La caini, foliculii de par sunt distribuiti pe tot corpul si variaza ca marime in functie de rasa. Acesti foliculi joaca un rol vital in mentinerea sanatatii pielii, producand o noua crestere de par pentru a inlocui firele de par vechi sau deteriorate, ajutand, de asemenea, la reglarea temperaturii corpului prin captarea aerului in apropierea pielii, asigurand izolarea in timpul vremii reci.
Glandele sebacee sunt o alta componenta esentiala. Aceste glande sunt atasate de foliculii de par si secreta o substanta uleioasa numita sebum, care ajuta la lubrifierea si impermeabilizarea pielii si a blanii. Acesta actioneaza, de asemenea, ca o bariera naturala impotriva bacteriilor, ciupercilor si a altor microorganisme daunatoare, care pot provoca infectii sau iritatii pe piele.
Cum apare acneea la caini?
O posibila cauza a acneei canine este reprezentata de dezechilibrele hormonale. La fel ca si la oameni, cainii sufera modificari hormonale in timpul pubertatii care pot duce la o crestere a productiei de sebum. Atunci cand exista o supraproductie de sebum, acesta poate bloca foliculii de par si poate duce la formarea leziunilor de acnee.
Un alt factor este reprezentat de obiceiurile proaste de toaletare. Cainii cu blana lunga sau groasa sunt mai predispusi la aparitia acneei, deoarece blana lor poate retine murdaria, uleiul si bacteriile aproape de piele. Acest lucru poate crea un teren propice pentru bacteriile care pot infecta foliculii de par si pot duce la inflamatii.
Genetica joaca un rol in dezvoltarea acneei canine. Anumite rase sunt mai predispuse decat altele la dezvoltarea acestei afectiuni. Rasele cu blana scurta sau cu pielea zbarcita, cum ar fi Bulldogii si Boxerii, sunt mai predispuse sa dezvolte acnee din cauza structurii unice a pielii lor.
Factorii de mediu pot sa declanseze sau sa exacerbeze acneea canina. Expunerea la alergeni sau iritanti din mediul inconjurator provoaca inflamatii la nivelul pielii si agraveaza leziunile acneice existente. In plus, igiena precara, cum ar fi utilizarea de boluri de mancare sau asternuturi murdare, pot introduce bacterii pe pielea cainelui si pot creste riscul de a dezvolta acnee.
Stresul a fost catalogat ca un potential declansator al acneei canine. Cainii care se confrunta cu niveluri ridicate de stres sau anxietate pot prezenta modificari ale nivelului lor hormonal care ar putea duce la o crestere a productiei de sebum si la dezvoltarea ulterioara a leziunilor acneice.
Rolul hormonilor, geneticii si mediului extern
Hormonii sunt mesageri chimici produsi de diverse glande din organism care regleaza multe procese fiziologice, inclusiv cresterea, metabolismul si reproducerea. La caini, hormoni precum testosteronul si estrogenul joaca un rol crucial in dezvoltarea caracteristicilor sexuale secundare in timpul pubertatii. Acesti hormoni au, de asemenea, un impact asupra glandelor sebacee din piele, care produc ulei (sebum) pentru a mentine pielea lubrifiata si sanatoasa.
Atunci cand nivelurile hormonale fluctueaza in timpul pubertatii sau din cauza altor factori, cum ar fi stresul sau boala, poate duce la o supraproductie de sebum de catre glandele sebacee. Acest exces de ulei poate bloca foliculii de par si porii de pe barbia si botul cainelui, ducand la formarea de puncte negre si puncte albe. Bacteriile prezente pe piele pot infecta apoi acesti pori infundate, provocand aparitia inflamatiei si a pustulelor.
La femele, fluctuatiile hormonale legate de ciclul lor estral pot contribui la aparitia acneei canine. In timpul ciclurilor de calduri, nivelurile de estrogen cresc semnificativ, ceea ce poate stimula cresterea productiei de sebum la unii caini. Acest dezechilibru hormonal poate exacerba acneea existenta sau poate declansa noi eruptii la indivizii susceptibili.
Anumite rase sunt mai predispuse la dezvoltarea acneei canine decat altele, din cauza unor factori genetici care influenteaza reglarea hormonala si productia de sebum. Rasele cu blana scurta sau cu pielea zbarcita sunt deosebit de susceptibile, deoarece pliurile pielii lor ofera un mediu ideal pentru ca bacteriile sa se dezvolte. Bulldogii, Boxerii, Pugs si Buldogii francezi se numara printre rasele afectate in mod obisnuit de acnee canina.
Simptomele acneei canine
Unul dintre cele mai frecvente simptome ale acneei canine este aparitia unor mici umflaturi rosii sau pustule pe barbia, buzele si botul cainelui. Aceste umflaturi pot fi umplute cu puroi si pot fi mancarimi sau dureroase pentru caine. In unele cazuri, umflaturile pot deveni inflamate si umflate, ceea ce duce la un disconfort suplimentar pentru caine.
Un alt simptom este reprezentat de punctele negre sau comedoanele de pe barbia sau botul cainelui. Aceste puncte negre sunt cauzate de foliculii de par si glandele sebacee infundate, care pot duce la inflamatie si infectie daca nu sunt tratate prompt. Punctele negre pot aparea ca mici pete intunecate pe piele si pot fi usor confundate cu murdaria sau resturile.
In cazurile severe, cainii pot dezvolta chisturi sau abcese pe barbie sau pe bot. Aceste chisturi sunt umflaturi mari si dureroase care contin puroi si pot necesita interventia medicului veterinar pentru a fi drenate si tratate corespunzator. Chisturile pot provoca un disconfort semnificativ pentru caine si pot duce la cicatrizare daca nu sunt tratate.
Cainii cu acnee canina pot prezenta, de asemenea, semne de mancarime, scarpinare sau frecare a fetei de mobila sau de covoare in incercarea de a-si usura disconfortul. Acest comportament poate agrava afectiunea prin raspandirea bacteriilor de pe labe pe fata, ceea ce duce la inflamatii si infectii suplimentare.
In unele cazuri, acestia pot prezenta, pierderea parului in zonele afectate din cauza scarpinarii sau frecarii constante. Pierderea parului poate face ca pielea sa fie mai vulnerabila la infectii si iritatii, exacerband simptomele acneei canine.
Metode utilizate in diagnosticarea acneei canine
Una dintre cele mai comune metode utilizate in diagnosticare este examinarea fizica. In timpul acesteia, medicul veterinar va inspecta cu atentie zonele afectate ale pielii cainelui, pentru a detecta semne de leziuni acneice, cum ar fi pustule, papule si comedoane. De asemenea, medicul veterinar poate stoarce usor unele dintre aceste leziuni, pentru a verifica daca exista puroi sau secretii lichide, care este un simptom comun al acneei canine.
In plus, fata de examinarea fizica, medicii veterinari pot efectua, de asemenea, raclaje ale pielii sau teste citologice, pentru a ajuta la punerea unui diagnostic concret. Raclajul de piele presupune prelevarea unei mici mostre de celule dintr-o zona afectata a pielii cainelui si examinarea lor la microscop pentru a cauta semne de inflamatie sau infectie.
Testele citologice presupun colectarea de probe din pustule sau alte leziuni de pe pielea cainelui si examinarea lor pentru a cauta bacterii sau alti agenti patogeni care ar putea cauza acneea.
O alta metoda utilizata este testarea culturii bacteriene. Aceasta presupune colectarea de probe din pustule sau alte leziuni de pe pielea cainelui si trimiterea lor la un laborator pentru analiza. Laboratorul va cultiva apoi aceste probe pentru a identifica orice bacterie prezenta in ele care ar putea cauza sau contribui la dezvoltarea acneei canine.
In unele cazuri se recomanda, testarea alergiilor ca parte a procesului de diagnosticare. Aceasta presupune expunerea cainelui la diversi alergeni, cum ar fi polenul, acarienii din praf sau anumite alimente, pentru a vedea daca acestia declanseaza o reactie alergica, care ar putea contribui la afectiunea pielii.
Diferentierea acneei de alte afectiuni dermatologice
Acneea se prezinta de obicei sub forma unor umflaturi mici si rosii pe barbie, buze, bot sau in zona inghinala a cainelui. Aceste umflaturi pot fi umplute cu puroi sau lichid si pot deveni inflamate si dureroase daca nu sunt tratate. In unele cazuri, pe piele pot fi prezente, de asemenea, puncte negre sau puncte albe.
In schimb, alte afectiuni dermatologice, cum ar fi alergiile, infectiile fungice, infectiile bacteriene sau acarienii, pot provoca, de asemenea, simptome similare pe pielea cainelui. Alergiile se pot manifesta prin roseata, mancarimi si umflaturi pe piele, in timp ce infectiile fungice, cum ar fi tegumentul, pot provoca pete circulare de pierdere a parului cu piele solzoasa. Infectiile bacteriene se pot prezenta ca pustule sau leziuni cruste pe piele, in timp ce acarienii precum demodex sau sarcoptes pot provoca mancarimi intense si pierderea parului in zonele afectate.
Pentru a diagnostica cu exactitate acneea la caini si pentru a o diferentia de alte afectiuni dermatologice, medicii veterinari pot efectua teste suplimentare, cum ar fi raclajul pielii sau biopsii, pentru a exclude cauzele care stau la baza acesteia.
Un alt factor cheie in distingerea acneei de alte afectiuni dermatologice la caini este luarea in considerare a oricaror probleme de sanatate subiacente, care ar putea contribui la aparitia acneei. De exemplu, dezechilibrele hormonale, cum ar fi hiperadrenocorticismul (boala Cushing) sau hipotiroidismul, pot duce la modificari in productia de sebum si pot contribui la formarea acneei la caini. In aceste cazuri, tratarea dezechilibrului hormonal de baza este esentiala pentru rezolvarea simptomelor acneei.
In plus, anumite medicamente, cum ar fi corticosteroizii sau anticonvulsivantele, pot declansa, de asemenea, focare de acnee la unii caini, datorita efectelor lor asupra functiei glandelor sebacee. Cainii cu alergii sau sensibilitati preexistente la anumite alimente pot fi, de asemenea, mai predispusi la aparitia unor leziuni asemanatoare acneei pe piele daca sunt expusi la factori declansatori.
Tratamentul si managementul acneei la caini
Un tratament comun pentru acneea canina este terapia topica (tratament local). Aceasta presupune aplicarea de sampoane sau unguente speciale pe zonele afectate, pentru a ajuta la reducerea inflamatiei si la controlul cresterii bacteriilor. Sampoanele care contin peroxid de benzoil sau clorhexidina sunt adesea recomandate pentru tratarea acneei canine. Aceste produse ajuta la curatarea pielii si la reducerea productiei excesive de ulei, care poate contribui la aparitia acneei.
In plus fata de terapia topica, pot fi prescrise si medicamente orale pentru cazurile mai severe. Antibioticele sunt adesea folosite pentru a trata infectiile bacteriene, care se pot dezvolta ca urmare a acneei canine. Aceste medicamente ajuta la distrugerea bacteriilor daunatoare de pe piele si previn infectiile ulterioare.
Un alt aspect important al gestionarii acestei patologii este reprezentat de practicile adecvate de ingrijire si igiena. Curatarea regulata a barbiei si a botului cainelui dumneavoastra cu un sapun bland sau cu un sampon medicamentat poate ajuta la prevenirea infundarii porilor si la reducerea inflamatiei. De asemenea, este important sa pastrati vasele de mancare si apa ale cainelui dumneavoastra curate (NU se prefera castroanele din plastic) pentru a preveni acumularea de bacterii pe barbie in timp ce mananca sau bea.
Modificarile in dieta sunt benefice in gestionarea afectiunii. Unii caini pot dezvolta acnee ca urmare a alergiilor sau sensibilitatilor alimentare. Trecerea la o dieta hipoalergenica sau eliminarea alimentelor potential declansatoare din dieta cainelui dumneavoastra poate ajuta la imbunatatirea starii pielii acestuia.
Dezechilibrele hormonale pot contribui la dezvoltarea acneei canine, astfel in aceste cazuri, terapia hormonala poate fi recomandata de catre medicul veterinar pentru a ajuta la reglarea nivelurilor hormonale si pentru a reduce simptomele acneei.
Schimbarea de comportament a cainelui
Mancarimile si scarpinatul asociate cu acneea pot duce la comportamente obsesive la caini. Scarpinarea constanta a zonei afectate poate provoca iritatii si inflamatii, ceea ce duce la un cerc vicios de mancarime si scarpinat care este dificil de intrerupt.
Cainii cu acnee pot deveni mai retrasi sau agresivi fata de alte animale de companie, in special daca se simt vulnerabili sau sufera. Acest lucru poate crea tensiuni in cadrul gospodariei si poate duce la conflicte intre animale care erau anterior prietenoase.
Preventia afectiunii
Una dintre cele mai importante masuri preventive pentru a minimiza riscul de aparitie este mentinerea unor bune practici de igiena. Aceasta include curatarea regulata a barbiei si botului cainelui dumneavoastra cu un sapun sau un servetel umed special bland pentru a indeparta murdaria, uleiul si bacteriile care pot bloca porii si pot duce la aparitia acneei. De asemenea, este important sa spalati in mod regulat bolurile de apa si mancare ale cainelui dumneavoastra pentru a preveni contaminarea bacteriana.
O alta masura preventiva importanta este sa va asigurati ca dieta cainelui dumneavoastra este echilibrata si nutritiva. O dieta bogata in alimente procesate, aditivi artificiali si conservanti poate contribui la inflamarea organismului, ceea ce poate exacerba simptomele acneei. In schimb, optati pentru o dieta de inalta calitate, bogata in proteine slabe, grasimi sanatoase, fructe, legume si cereale integrale.
Toaletarea regulata este esentiala in prevenirea acneei canine. Periajul regulat al blanii cainelui dumneavoastra ajuta la indepartarea celulelor moarte ale pielii si a excesului de ulei. In plus, toaletarea regulata va permite sa verificati din timp orice semne de iritatie sau inflamatie a pielii, astfel incat sa le puteti aborda timpuriu.
Este important sa va consultati cu medicul veterinar daca observati orice modificare la cainele dumneavoastra. Medicul veterinar va poate oferi indrumari cu privire la optiunile de tratament adecvate, precum si sa va recomande orice modificari dietetice sau suplimente necesare pentru a ajuta la
Trebuie sa evitati utilizarea de substante chimice dure sau de produse de ingrijire a pielii umane pe pielea cainilor dumneavoastra, deoarece aceste produse pot irita si mai mult pielea sensibila. Este esential sa va consultati cu un medic veterinar inainte de a incepe orice nou regim de tratament pentru nevoile de ingrijire a pielii patrupedului.
Daca te confrunti cu o problema dermatologica la cainele tau, ne poti contacta telefonul sau vizita la Joyvet – Cabinet Veterinar Sector 3 deoarece avem specialist in dermatologie veterinara.