Stiati ca si cainii pot suferi de boli endocrine, chiar daca uneori nu prezinta vreun simptom? Cand i-ati facut cainelui dumneavoastra analize ultima data?
Ce este boala Addison?
Boala Addison, sau hipoadrenocorticismul este, precum deducem din denumirea sa, o afectiune a glandelor suprarenale ce are drept consecinta o secretie deficitara de hormoni corticosteroizi, asa numitii hormoni de stres. Glandele suprarenale apartin sistemului endocrin si sunt localizate deasupra rinichilor, ca niste caciulite. Atunci cand acestea, din diferite cauze, nu mai secreta la fel de mult cortizol (glucocorticoid) si aldosteron (mineralocorticoid), duc la aparitia acestei afectiuni ce este intalnita preponderent la cainii tineri si cei de varsta mijlocie (4 ani), insa nu este o exceptie sa apara si la cei in varsta (14 ani). Uneori femelele par a fi afectate mai mult (aprox. 70%), dar nu este o regula, iar din cauza raritatii cu care apare, a lipsei efectuarii analizelor de laborator si semnelor clinice variate, nu este mereu diagnosticata.
Ce sunt hormonii corticosteroizi si cu ce se ocupa?
Asa cum am amintit mai sus, hormonii cortiosteroizi sunt hormonii ce determina raspunsul organismului la evenimentele stresante din viata noastra si a cainilor nostri, si sunt responsabili de o serie de efecte interne si comportamentale ce ne ajuta sa reactionam in diferite situatii mai putin obisnuite sau solicitante.
Ce sanse are cainele meu sa sufere de hipoadrenocorticism?
In principiu, orice rasa sau metis poate fi afectata de aceasta patologie, insa ea este deseori transmisa ereditar la rasele: Poodle, Portuguese water dog, Caniche urias, Bearded Collie, Leonberger, Bobtail, Labrador Retriever, Schnauer mijlociu, Soft-Coated Wheaten Terrier, Basset Hound, English Springer Spaniel, Pointer, Dobermann, Terra Nova si West Hingland White Terrier. Uneori, boala Addison poate fi diagnosticata impreuna cu tiroidita autoimuna, situatie denumita si sindrom Schmidt.
De ce apare aceasta patologie?
In cele mai multe cazuri, boala Addison apare in urma unei boli autoimune, ceea ce duce la insuficienta corticoadrenala primara. Uneori ea apare secundar, din cauza distrugerii glandelor suprarenale de infectii fungice, bacteriene sau virale, infarcte, amiloidoza, necroza, neoplazii, inflamatii cerebrale, atrofia lor in urma administrarii exogene de steroizi, dar cea mai intalnita cauza a dezvoltarii acestei afectiuni este incheierea brusca a tratamentului cu glucocorticoizi, ceea ce determina o boala numita hipoadrenocorticism secundar spontan, cauzat de secretia deficitara de ACTH idiopatica sau in urma distructiilor la nivelul hipotalamusului sau a hipofizei.
Semnele clinice ale hipoadrenocorticismului
Inainte de a intelege efectele hipoadrenocorticismului, trebuie sa intelegem efectele hormonilor corticosteroizi. Acesti hormoni au o multime de roluri ce ii fac indispensabili vietii, astfel, glucocorticoizii stimuleaza gluconeogeneza si glicogeneza hepatica, stimuleaza catabolismul lipidic si protidic, mentin presiunea normala a sangelui dar pe de parte cel mai important efect este de a contracara efectele stresului. Mineralocorticoizii cresc secretia de K (potasiu) si absortia de Na (sodiu) la nivel renal, glandelor sudoripare, salivare, la nivel intestinal si sunt imperios necesari in retinrea sodiului.
Semnele clinice sunt deseori greu de asociat doar cu boala Addison si includ: anorexie intermitenta, voma, diaree, slabiciune musculara, letargie sau pierdere in greutate, in forma acuta se poate ajunge pana la colaps, soc hipovolemic si bradicardie, semne des intalnite si in alte patologii.
Alte semne ce ne pot duce cu gandul ca patrupedul dumneavoastra sufera de hipoadrenocorticism sunt:
- Megaesofagul – din cauza hipocontractilitatii esofagiene ceea ce determina acumularea alimentelor in esofag, el neputand realiza contractiile necesare deplasarii acestora mai departe spre stomac. In acest caz cainele prezinta regurgitare (emeza alimentelor nedigerate), uneori ei pot inspira bolul alimentar, acest lucru ducand la pneumonie ab ingestis (pneumonie de aspiratie);
- Hipoglicemie – manifestata prin slabiciue, ataxie, dezorientare, colaps sau chiar crize convulsive;
- Hemoragie gastrointestinala – Hematemeza (voma cu sange) sau melena (scaun cu sange) sunt rezultat al ulcerelor gastrice ce se formeaza din cauza hipovolemiei;
Diagnosticul bolii Addison
Din cauza semnelor clinice nespecifice, diagnosticul hipoadrenocorticismului nu poate fi stabilit fara anazile de laborator. Astfel, hemoleucograma poate indica scaderea celulelor rosii, limfocitoza si euzinofilie. Analizele biochimice de sange in boala Addison ne arata aproape intotdeauna hiperpotasemie (↑K) si hiponatremie (↓Na). Raportul Na:K este foarte util in stabilirea diagnosticului pacientului suspect de boala Addison dar nu este specific, alti parametri biochimici ce pot aparea pot fi:azotemia, glicemia scazuta, hipoalbuminemia, hipocolestesterolemia si hipercalcemia. In acest caz, testul de stimulare cu ACTH este obligatoriu, fiind unul sensibil si specific si consta in:
- Recoltarea a 2 – 3ml de sange intr-o eprubeta fara aditivi (cea cu capac rosu);
- Administrarea ACTH sintetic (Synachten, Cortrosyn) preferabil intravenos – 250 µg/animal;
- Recoltarea unei a doua probe la o ora distanta de administrarea ACTH;
- Se dozeaza cortizolul celor doua probe de ser (serul se separa prin centrifugare dupa 30 minute de la recoltare). Cortizolul este stabil in ser 1 saptamana la 4°C;
Daca concentratia corticolului post administrarea ACTH este mai mica de 2 µg/dL, atunci diagnosticul de hipoadrenocorticism este confirmat. In cazul in care semnele clinice ale animalului, cat si rezultatele de laborator va indica diagnosticul de hipoadrenocorticism, dar valoarea post administrarea ACTH este foarte mare (18 – 28 µg/dL), cel mai probabil este de vina stresul metabolic sau alta boala care seamana clinic si biochimic cu boala Addison, dar e putin probabil ca aceasta sa fie cauza.
ATENTIE! Testul de stimulare poate fi influentat de administrarea exogena de glucocorticoizi, interferand cu metoda dozarii cortizolului si dand valori fals ridicate. Din aceasta cauza, administrarea de hidrocortizon sau prednisolon este interzisa cu cel putin 24 de ore inainte de realizarea testului. Dexametazona administrata inaintea testului nu interfereaza cu metoda, insa poate suprima raspunsul testului, astfel ca se recomanda amanarea testului cu cel putin 36 de ore inaintea testarii.
In privinta diagnosticului diferential, densitatea specifica scazuta a urinei ar putea sa va puna probleme, aceasta fiind implicata si in insuficienta renala acuta sau cronica la pacientii cu uremie. IRA este asociata cu modificari electrolitice, dar se poate diferentia de boala Addison prin scaderea volumului urinar si evolutia rapida. IRC decompensata este insa rar asociata cu hiperpotasemie sau cu hiponatremie.
Tratamentul
Odata stabilit diagnosticul, nu ne ramane alta varianta decat sa tratam afectiuea cu un aport exogen de glucocorticoizi si mineralocorticoizi, terapie fluidica si corectarea modificarilor electrolitice. Tratamentul vizeaza reducerea manifestarilor bolii (socul hipovolemic, hipoglicemia, azotemia) si se realizeaza cu suplimentarea cu glucocorticoizi. Dexametazona este o optiune, fiind utilizata in doza de 0,25 – 2 mg/kg. Se mai poate apela la hemisuccinat de hidrocortizon sau hidrocortizon fosfat in doza de 2 – 4 mg/kg i.v., sau metilprednisolon in doza de 1 – 2 mg/kg.
Tratamentul de lunga durata in boala Addison vizeaza administrarea de glucocorticoizi precum prednisonul, in doza de inceput de 0,1 -0,2 mg/kg, ajustandu-se la cea mai mica doza eficace ameliorarii simptomelor, mineralocorticoizi precum dezoxicorticosteron pivalat (DOCP) cu actiune indelungata in doza de 2,2 mg/kg i.m. / s.c. ce corecteaza simptomatologia pentru o perioada de aproximativ o luna. O alternativa la suplimentarea cu mineralocorticoizi este Fludocortizonul, administrat in doza unica zilnic pe gura in doza de pornire de 0,02 mg/kg, si poate varia de la 0,01 – 0,08 mg/kg/zi.
Daca aveti nevoie de ajutor, oricand specialistii nostri veterinari va pot ajuta in abordarea de diagnostic sau de tratament a diferitelor afectiuni. Nu ezitati sa apelati la un medic veterinar la domiciliu sau ne puteti vizita in Bucuresti la Joyvet – cabinet veterinar sector 3 sau la clinica veterinara deschisa non stop Supervet.