In cele ce urmeaza va vom prezenta un caz clinic, exact cum se prezinta el la cabinetul veterinar si cum gandesc medicii veterinari, sperand ca asa veti intelege necesitatea analizelor de sange si a investigatiilor.
Anamneza sau „motivul vizitei”
O pisica europeana in varsta de 3 ani si 6 luni, femela sterilizata, s-a prezentat la clinica noastra veterinara deoarece refuza mancarea si era apatica. Pisica defeca si urina normal, iar pana acum nu a mai avut nici o problema de sanatate. Pisica era vaccinata la zi, deparazitata intern si extern periodic si iesea din cand in cand in curtea proprietarilor. Proprietarul a sustinut ca pisicii pare sa ii fi crescut burta in ultima perioada.
Examinarea (de catre medicul veterinar)
In general, examinarea incepe cu cantarirea animalului si cu masurarea temperaturii. Pisica cantarea 4.2 kg (normal pentru talia ei), iar temperatura rectala era de 39.1 C (normala, intervalul normal de temperatura la pisici fiind de 38.0 – 39.2 C).
La examinarea fizica pisica a fost cuminte, curioasa si reactiona normal la stimuli, fara rani vizibile pe corp. Mucoasele gingivale erau roz si umede (normal), cu timp de reumplere capilara mai mic de 2 secunde (normal), ganglionii submandibulari si poplitei normali in dimensiune.
La proba pliului pielii pisica prezenta un grad moderat de deshidratare (de aproximativ 3 – 5 %). La ascultatia cu stetoscopul s-a identificat un murmur cardiac sistolic (ce s-ar traduce prin sunete ce apar in timpul ciclului de batai ale inimii, din cauza fluxului anormal de sange din apropierea inimii), cu puls pe arterele femurale simetrice si prezente.
Frecventa cardiaca a fost de 160 batai pe minut (normal la pisici: 140 – 220 batai pe minut), frecventa respiratorie a pisicii a fost de 40 de respiratii pe minut (putin crescut, normal fiind de 15 – 30 rpm), iar la ascultatia pulmonara nu s-au identificat modificari.
Abdomenul parea destins, simetric privind din spatele animalului, iar la palparea profunda nu se puteau simti organele cum le-am fi simtit la o pisica sanatoasa.
Lista de probleme descoperite la consultatie:
- pisica avea abdomenul marit in volum;
- inapetenta (pisica nu mai mananca);
- letargie (pisica era apatica);
- pisica era deshidratata.
Care sunt posibilele diagnostice la lista de probleme expusa mai sus?
In gandirea medicilor veterinari acum in functie de lista de probleme descoperite la consult, ei stabiliesc o alta lista de posibile diagnostice pe care vor trebui sa le elimine prin analize specifice.
Asadar pentru abdomenul marit in volum am putea enumera ca diagnostice:
1. Lichid cauzat de:
- o infectie sau inflamatie: pancreatita, peritonita septica;
- neoplazie (cancer);
- hemoragie;
- probleme cardiace;
- uroperitoneu (acumulare de urina in abdomen);
- peritonita biliara;
- peritonita infectioasa felina – PIF – cauzat de Fcov (coronavirusul felin).
2. Abces, chist, proces tumoral;
3. Distensie gastrica (stomac marit in volum);
4. Un alt organ marit in volum (precum splina, ficat).
Problemele de inapetenta, letargie si deshidratare sunt cel mai probabil o consecinta a unei afectiuni enumerate mai sus, asadar acestea se vor rezolva de la sine in cazul in care se aplica tratamentul corect.
Analizele de sange ale pisicii
Avand in vedere faptul ca pisica nu mai mananca si este deshidratata, s-a pus o branula si s-a recoltat sange pentru a efectua o hemoleucograma, ionograma si biochimie de sange completa.
Biochimie de sange si ionograma:
- Fosfaza alcalina (ALP) – 42 (normal <113 U/l)
- GPT (ALT) – 60 (normal <55 U/l)
- GOT (AST) – 177 (normal <36 U/l)
- Creatinina (CRE) – 0.4 (normal 0.4 – 2.5 mg/dl)
- Glucoza – 95 (normal 65 – 193 mg/dl)
- Bilirubina totala (T-bil) – 1.7 (normal <0.4 mg/dl)
- Amilaza (Amyl) – 878 (normal 321 – 868 U/l)
- Proteine totale (TP) – 8.6 (normal 5.2 – 8.8 g/dl)
- Uree serica – 23.5 (normal <78 mg/dl)
- Albumina – 19 (normal 22 – 40 g/l)
- Globulina – 58 (normal 28 – 51 g/l)
- Sodiu – 147 (normal 150 – 165 mmol/l)
- Potasiu – 4.3 (normal 3.5 – 5.8 mmol/l)
- Clor – 109 (normal 112 – 129 mmol/l)
Hemoleucograma:
- Leucocite – 4.6 (normal 5.5 – 19.5 /L)
- Hematii (RBC) – 6.86 (normal 4.6 – 10/L)
- Hematocrit (Hct) – 26.6 (normal 28 – 49%)
- Hemoglobina (Hb) – 84 (normal 93 – 153 g/l)
- V. eritr. med (MCV) – 38.8 (normal 39 – 52 fL)
- Hemoglobina eritrocitara medie (MCH) – 12.2 (normal 13 – 21 PG)
- Conc. Eritrocitara medic de Hemoglobina (MCHC) – 315 (normal 300 – 380 g/L)
- Limfocite – 31.2 (normal 12 – 45%)
- Monocite – 3.3 (normal 2 – 9%)
- Limfocite (LYM) – 1.4 (normal 0.8 – 7 /L)
- Monocite (MON) – 0.2 (normal <1.9 /L)
- Granulocite (GRA) – 3 (normal 2.1 – 15 /L)
- Trombocite (PLT) – 43 (normal 100 – 514 /L
- Volum Trombocitar mediu (VTM) – 8 (normal 5 – 11.8 fL)
Usoara anemie este de obicei intalnita si in procesele inflamatorii (Hb si HCT – hematocrit – scazut).
Albumina scazuta cu globulina crescuta intareste ideea de proces inflamator acut.
Celulele albe scazut (WBC scazut) indica un status imunitar precar (scazut).
Hiperbilirubinemia (T-bil crescut) poate fi cauzat de o problema hepatica, dar intarzierea eliminarii bilei in cazul de fata am pus-o pe seama inapetentei (faptului ca pisica nu mai mananca). Este important sa se stie de cat timp o pisica nu mai mananca deoarece ele pot devolta o afectiune numita LIPIDOZA HEPATICA (‘boala ficatului gras’ sau acumularea de grasime in ficat).
La ecografia abdominala s-a observat lichid abundent in cavitatea abdominala cu celularitate (fibrina). Fara alte semne de pancreatita, afectiuni ale vezicii urinare sau formatiuni tumorale.
Concluzia
Avand in vedere toate datele stranse pana acum, s-a recoltat lichid abdominal, iar acesta a fost trimis la laborator pentru examen citologic, examen bacteriologic si examen PCR pentru PIF pisici– FcoV. Ulterior la 48 de ore laboratorul a emis rezultatul pozitiv pentru examenul PCR FcoV (peritonita infectioasa felina), iar examenul bacteriologic a fost negativ.
Pisica a stat la noi internata pe o perioada de aproximativ 2 saptamani, timp in care periodic i s-a scos lichidul din abdomen si a fost hidrata prin tratament perfuzabil. Din a doua zi de internare, pisica a inceput sa faca febra ce parea sa cedeze la antiinflamator. Din a 3-a zi de la diagnostic a inceput tratamentul cu Mutian injectabil (GS-441524), ulterior la 7 zile de la externare trecand pe pastile de Mutian. De atunci si-a revenit, analizele au revenit la normal si pisica chiar a luat in greutate pana la 5.5 kg.
Atentie, virusul coronavirus felin (FcoV) ce determina peritonita infectioasa felina (PIF) se poate transmite de la o pisica la alta prin impartirea litierei, asadar inainte de a aduce o pisica noua in casa este important sa o testati pentru FcoV.
Daca suspicionati o problema similara la pisica dumneavoastra si doriti sa apelati la un veterinar non stop nu ezitati sa ne sunati. Deplasarea unui medic veterinar la dumneavoastra si recoltarea analizelor de sange este posibila.
Articole cu subiect comun:
- Peritonita infectioasa felina (PIF) – cauze, tratament si preventie
- Diagnostic – Peritonita infectioasa felina (PIF) – prima parte
Si pisica noastra a fost diagnosticata cu pif peritonita infectioasa felina la varsta de 4 ani desi a fost vaccinata si deparazitata periodic.. cred ca cel mai ok e sa fie tinute doar in casa in loc sa iasa sa se imbolnaveasca