Colapsul poate fi definit ca o pierdere a constiintei sau inabilitatea de a pastra postura normala.
Colapsul poate fi de 3 tipuri:
- Colapsul brusc – apare in cazul unei afectiuni acute cu debut brusc.
- Colapsul episodic – atunci cand apar episoade recurente de colaps datorate unei boli cronice, manifestate prin exacerbari acute, ca de exemplu bolile cardiace exacerbate de exercitii fizice. Aceste episoade au durata scurta si de cele mai multe ori animalul pare normal la prezentarea in cabinetul veterinar.
- Colapsul aparent – apare la animalele ce stau culcate, care au abilitatea de a se misca, dar prefera sa nu o faca.
Cauze
1. Colapsul brusc se poate datora:
- Socului hipovolemic – hemoragia din traume sau rupturi splenice, socul septic, dilatatia gastrica;
- Boli cardiace: insuficienta cardiaca congestiva severa, tromboembolismul aortic la pisici;
- Boli respiratorii: obstructia cailor aeriene, pneumonie;
- Boli ortopedice: fractura membrelor;
- Boli metabolice: hipoglicemie, hipoadrenocorticism, dezechilibre electrolitice severe, encefalopatie hepatica, cetoacidoza diabetica;
- Boli neurologice sau neuromusculare: traumatism cranian, tumori cerebrale, intoxicatii, boli vestibulare, boala inflamatorie a sistemului nervos central, botulism.
- Boli ce afecteaza coloana vertebrala si maduva spinarii: fracturi, boli ale discului vertebral, subluxatia atlanto-axiala;
- Anemie severa.
2. Colapsul episodic poate fi cauzat de:
- Crizele convulsive din boli intracaniene, extracraniene (encefalopatia hepatica, hipoglicemie episodica) sau epilepsie;
- Episoade de sincopa (lesin): boli cardiace (stenoza aortica si pulmonara, cardiomiopatia dilatativa si cardiomiopatia hipertrofica), boli metabolice (hipoglicemia intermitenta la pacientii cu insulinom), policitemia, hipertensiunea ortostatica;
- Boli neuromusculare: miastenia gravis, narcolepsia, miopatii mostenite genetic;
- Exercitiile fizice la animalele cu boli cardiace, respiratorii si neuromusculare.
3. Colapsul aparent ce se poate datora:
- Bolilor ortopedice: osteoartrita, poliartrita;
- Durerea severa dupa traume sau interventii chirurgicale;
- Neuropatii si miopatii: miopatia indusa de corticosteroizi.
Diagnostic
La sosirea in cabinetul veterinar al animalului este necesar sa se faca o evaluare rapida pentru a indentifica orice afectiune ce ar putea pune viata animalului in pericol. Aceasta presupune examinarea sistemului respirator (frecventa respiratorie), sistemului cardiovascular (pulsul, frecventa cardiaca si ritmul cardiac, coloratia mucoaselor, sistemului neurologic (reflexele spinale, prezenta crizelor convulsive). De asemenea, este important sa evaluam daca animalul este capabil sa stea in picioare sau sa mearga. Daca se suspicioneaza hipotermia sau hipertermia, se va masura temperatura rectala.
In cazul identificarii unei boli ce pune viata in pericol, se incearca stabilizarea animalului inainte de alte investigatii. Aceste investigatii includ probe de sange cu examene biochimice si hematologice, dar si investigatii imagistice (ecografia este utila pentru identificare rapida a acumularii de lichide in cavitatile organismului si a hemoragiei).
Animalele cu colaps episodic pot fi normale in momentul prezentarii la cabinetul veterinar, de aceea este important sa se obtina informatii de la proprietar legate de natura, durata si frecventa episoadelor; daca acestea apar in repaus sau in timpul activitatilor fizice; daca exista schimbari la nivelul constiintei sau respiratiei si daca acestea sunt insotite de pierdere de urina, fecale sau hipersalivatie.
Este de real ajutor sa se stabileasca daca acestea se asociaza cu sincope (stari de lesin) sau crize convulsive. Sincopa apare de regula in timpul activitatii fizice sau cand animalul este entuziasmat si dureaza cateva secunde, iar refacerea este rapida si completa. Crizele convulsive apar mai frecvent in repaus si au o durata de cateva secunde pana la cateva minute.
Investigatiile initiale in cazul colapsului episodic consta in examinarea fizica si a sistemului neurologic, probe de sange, biochimice (incluzand dozarea electrolitilor si a glicemiei) si analiza urinara. Se mai pot face electrocardiograma, ecocardiografie, dozarea arteriala a oxigenului si dioxidului de carbon, testul de stimulare la ACTH, testul anticorpilor receptorului de acetilcolina pentru miastenia gravis, RMN si electroencefalograma.
Tratament
Odata identificata afectiunea ce pune viata in pericol se va trece la tratarea acesteia.
In socul hipovolemic se administreaza fluide intravenoase in bolus, cu precautie la animalele ce sunt suspectate de boli cardiace sau contuzii pulmonare.
In bolile respiratorii se va admnistra oxigen.
In crizele convulsive se adminitreaza medicatie anticonvulsivanta de tipul diazepamului sau a fenobarbitalului.
De regula succesul terapiei se bazeaza pe indentificarea patologiei si tratarea tintita a acesteia.
Cainele meu in varsta de 16 ani(7 kg) are episoade de lesin cu pierdere de urina. Medicul i-a dat Karsivan(25 mg de 2 ori pe zi) si Cardalis 25 mg pe zi. De obicei face aceste crize cand il scot la plimbare. La inceputul tratamentului facea rar(la 2- 3luni). Acum destul de des.Cam saptamanal. Isi revine destul de repede in cam 3-4 minute si mergem mai departe la plimbare. Oare nu este adecvat tratamentul? Analizele erau in parametri la instituirea tratamentului. Se pare ca ii dau degeaba acest tratament. Imi puteti spune o parere? Multumesc.
Buna ziua! Din ce descrieti dumneavoastra, pare sa fi o sincopa (lesin) si sper ca nu crize epileptiforme. Fara un consult amanuntit, este greu sa se puna diagnostice prin intermediul internetului. O sa va povestesc cate ceva despre sincopa, poate ca ar trebui sa ii monitorizati tensiunea, aceasta este frecvent blamata in situatiile de lesin.
Sincopa la caini este o pierdere temporara a constiintei, cauzata de lipsa oxigenului in creier, adesea legata de probleme ale inimii. Sincopa poate fi clasificata in functie de cauza sa:
Cauze cardiace:
– Bradicardia: Un ritm cardiac lent poate fi cauzat de functionarea defectuoasa a nodului sinoatrial sau de un blocaj al semnalului catre ventricule.
– Tahicardia: Un ritm cardiac rapid care poate duce la umplerea ineficienta a camerelor inimii.
– Debit cardiac scazut: Cauze multiple, inclusiv boli ale muschiului inimii (cardiomiopatie), deteriorarea valvelor inimii, defecte congenitale ale valvelor, dirofilarioza canina, cheaguri de sange sau tumori cardiace.
Cauze legate de sistemul nervos:
– Sincopa vasovagala: Apare in contextul stresului emotional sau al excitarii, unde nervul vag provoaca o scadere a ritmului cardiac si a fluxului de sange catre creier.
– Sincopa situationala: Asociata cu tuse, inghitire sau presiune abdominala.
– Hiperactivitatea sinusului carotidian: Poate fi declansata de tragerea de zgarda cainelui, ducand la tensiune arteriala scazuta sau bradicardie.
Alte cauze:
– Medicamente care afecteaza tensiunea arteriala.
– Glicemie scazuta, hipocalcemie sau hiponatremie.
Tratamentul depinde de cauza specifica si poate varia de la schimbarea medicatiei, tratament pentru boala cardiaca, reducerea activitatii cainelui, pana la interventii chirurgicale. Diagnosticul precis si ingrijirea ulterioara sunt esentiale pentru a preveni episoadele viitoare si pentru a asigura o calitate a vietii cat mai buna pentru caine.
Cu stima!