Deoarece devine un subiect tot mai confuz pentru unii, am hotarat sa reluam si sa impartim aceasta discutie despre Peritonita infectioasa felina (PIF) in 4 articole mai concise, cu detalii mai usor de digerat de catre proprietari, pentru e evita sutele de mailuri cu intrebari, dar si pentru a face lumina cu privire la aceasta afectiune. In prima parte vom vorbi despre diagnostic, in a 2a parte despre tratamentul cu GS-441524, urmand ca in a 3-a parte sa vorbim despre tratamentul de sustinere, iar ultima parte o lasam pentru cele mai comune intrebari adresate.
De nenumarate ori auzit faptul ca pisica este diagnosticata cu PIF, dar fara sa se efectueze nici un test. Incepem de aici: DACA PISICA A IESIT POZITIV LA TESTUL RAPID FCOV, ASTA NU INSEAMNA CA ARE PERITONITA INFECTIOASA FELINA – PIF!
Desigur, unii proprietari si iubitori de pisici, pentru a evita lungile drumuri la veterinar si prin modul lor de a-si gestiona bugetul, dar si prin prisma faptului ca suspicioneaza intuitiv PIF-ul, prefera ca in cazul unei suspiciuni de PIF, sa foloseasca GS-ul (GS441524) ca metoda de diagnostic. Cu alte cuvinte, administreaza GS pisicii suspecte de PIF, si cum GS-ul functioneaza doar in cazul PIF-ului, daca se vad imbunatatiri ale starii, inseamna ca acesta era diagnosticul si pisica chiar avea peritonita infectioasa felina.
Cum se pune diagnosticul?
1. Peritonita infectioasa felina – PIF UMED (EFUZIVA)
In cazul PIF-ului umed (dupa cum ii spune si numele) pisica acumuleaza lichid in abdomen (numit ascita) sau la nivelul plamanilor (intre plamani si perete toracic, nu in plamani cum ar crede unii, numit lichid pleural) sau la nivelul inimii (lichid pericardic).
Pisicile care au ascita pot fi identificate usor prin burta mare ce la palpare se simte ca un balon cu apa.
In cazul in care pisica are lichid la nivelul plamanilor sau inimii, este posibil ca sa nu se observe vreo modificare cu ochiul liber, doar in cazul in care este o acumulare mare, pisica respira cu dificultate (cu gura deschisa sau isi „suge” abdomenul atunci cand respira).
Alte simptome care se pot regasi in PIF-ul umed pot fi:
- inapetenta (lipsa poftei de mancare);
- letargie (lipsa de energie);
- febra, care nu raspunde de obicei la antibiotice;
- pleoapa a 3a iesita in evidenta (acea „pelicula” de la ochi);
- icter (piele si mucoase galbene).
Hemoleucograma si biochimie de sange
In cazul unei pisici bolnave, fie ca se suspicioneaza PIF sau altceva, medicul veterinar o sa va recomande analizele de baza, precum hemoleucograma si biochimie de sange. Cel mai frecvent, la pisicile cu PIF umed veti observa pe analize:
- albumina scazuta;
- globulina ridicata;
- leucocitoza (numar mare de leucocite – celule albe in sange);
- eritropenie (numar scazut de eritrocite – celule rosii din sange);
- neutrofile ridicate;
- proteinele totale crescute;
- bilirubina crescuta.
Inca o data repetam, majoritatea pisicilor cu PIF au febra persistenta (care nu cedeaza la antibiotice), iar pe hemoleucograma cel mai probabil veti intalni anemie non-regenerativa. Desigur, aceste modificari pe analizele de sange pot diferi de la o pisica la alta, dar daca medicul veterinar tot pastreaza pe lista de posibile diagnostice PIF-ul, se recomanda si alte investigatii.
Testul de FIV / FeLV (Imunodeficienta felina si Leucemie virala felina)
Imunodeficienta (FIV) si leucemia virala (FeLV) sunt afectiuni des diagnosticate la pisici, de aceea daca o pisica prezinta febra persistenta sau este suspecta de PIF, se recomanda sa se excluda si aceste afectiuni. Exista posibilitatea ca pisica sa aiba si PIF si una din afectiunile enumerate mai sus.
Examenul PCR din lichid
Medicul veterinar va extrage o proba de lichid pentru investigatii suplimentare, precum examenul PCR. Extragerea lichidului, fie ca este din abdomen sau torace, se face cu ajutorul unei seringi, nefiind necesara sedarea pisicii (de cele mai multe ori). In cazul in care pisica are PIF, cel mai probabil culoare lichidului extras este GALBEN STERS sau un GALBEN spre PORTOCALIU, usor vascoasa. Lichidul in general este bogat in proteine.
Examenul PCR cantitativ, desi este mai ridicat ca pret, ne arata cantitatea de virus FcoV din proba examinata. Un examen PCR pozitiv din lichid este un diagnostic confirmat de PIF umed, dar un examen PCR negativ nu exclude neaparat PIF-ul, deoarece exista sange ca rezultatul sa fie fals negativ.
Pentru o gestionare buna a bugetului unei pisici cu PIF, NU se recomanda examenul PCR din sange sau fecale (ci din lichid), deoarece acesta poate da rezultat ba fals pozitiv, ba fals negativ.
Mai exista si testul Rivalta pentru a evidentia daca lichidul recoltat este exudat sau transudat. Exsudatul apare atunci cand exista o inflamatie sau o leziune (indicator de PIF), iar transudatul apare atunci cand exista o diferenta de presiune in anumite vase de sange (cel mai adesea apare in insuficienta cardiaca sau ciroza).
Tratamentul cu GS folosit ca diagnostic
Da, exact asa cum ati auzit. Atunci cand se suspicioneaza ca o pisica are PIF, iar din varii motive nu se doreste toate investigatiile anterioare, se poate incepe tratamentul cu GS441 ca metoda de diagnostic. Spunem GS441 ca metoda de diagnostic, deoarece acest medicament nu trateaza si nu vindeca nici o alte afectiune decat PIF, deci daca dupa cateva doze pisica incepe sa se simta bine, atunci boala a fost confirmata. Daca pisica nu are PIF si dumneavoastra ii faceti GS, nu i se va intampla ceva grav, nu sunt cunoscute efecte adverse grave (cele mai cunoscute fiind durerea la locul injectarii si o usoara afectare renala, fara a determina o boala avansata).
Atentie! Foarte multi proprietari ne contacteaza ca pisica lor are PIF in baza unui test rapid. Nu exista nici un test rapid care sa puna diagnosticul de PIF, desi pe unele cutii de teste este trecut FIP sau PIF (in mod eronat), ele doar arata daca pisica este purtatoare sau a fost expusa la virusul FcoV. Cum marea majoritate a pisicilor au fost expuse la acest virus, asta nu inseamna ca respectiva pisica are peritonita infectioasa felina (PIF). In concluzie FcoV nu este acelasi lucru cu PIF.
2. Peritonita infectioasa felina – PIF USCATA (NON-EFUZIVA)
Peritonita infectioasa felina, forma uscata, este mult mai greu de diagnosticat deoarece semnele clinice se aseamana cu multe alte afectiuni, manifestandu-se concomitent. Pisicile cu PIF uscat se prezinta cu letargie, diaree, lipsa poftei de mancare, stoparea cresterii si dezvoltarii, febra, anemie sau pleoapa a 3-a evidentiata.
Virusul peritonitei infectioase poate afecta si ochii (cu uveita, eruptie apoasa, anizocorie – pupile de dimensiuni diferite, orbire) sau sistemul nervos central (cu tremuraturi, spasme, convulsii, nistagmus – miscari involuntare ale globului ocular).
Hemoleucograma si biochimie de sange (similare ca la PIF-ul umed)
In cazul unei pisici bolnave, fie ca se suspicioneaza PIF sau altceva, medicul veterinar o sa va recomande analizele de baza, precum hemoleucograma si biochimie de sange. Cel mai frecvent, la pisicile cu PIF umed veti observa pe analize:
- albumina scazuta;
- globulina ridicata;
- leucocitoza (numar mare de leucocite – celule albe in sange);
- eritropenie (numar scazut de eritrocite – celule rosii din sange);
- neutrofile ridicate;
- proteinele totale crescute;
- bilirubina crescuta.
Inca o data repetam, majoritatea pisicilor cu PIF au febra persistenta (care nu cedeaza la antibiotice), iar pe hemoleucograma cel mai probabil veti intalni anemie non-regenerativa. Desigur, aceste modificari pe analizele de sange pot diferi de la o pisica la alta, dar daca medicul veterinar tot pastreaza pe lista de posibile diagnostice PIF-ul, se recomanda si alte investigatii.
Ecografia (cu eventuala recoltare de probe)
Peritonita infectioasa felina (PIF) forma uscata provoaca leziuni la organele afectate de virus (cel mai frecvent rinichii si ganglionii mezenterici). In functie de modificarile evidentiate la ecografie, medicul veterinar poate opta pentru punctie – aspiratie cu ac fin (din zona modificata), punctie ce nu necesita anestezie. Examenele precum imunocitochimie sau imunohistochimie (ce pot fi efectuate la histovet.ro Bucuresti) ar intari diagnosticul de PIF in cazul in care ies pozitive, dar cele cu rezultat negativ nu exclud in totalitate un diagnostic de PIF.
Tratamentul cu GS folosit ca diagnostic
Da, exact asa cum ati auzit. Atunci cand se suspicioneaza ca o pisica are PIF, iar din varii motive nu se doreste toate investigatiile anterioare, se poate incepe tratamentul cu GS441 ca metoda de diagnostic. Spunem GS441 ca metoda de diagnostic, deoarece acest medicament nu trateaza si nu vindeca nici o alte afectiune decat PIF, deci daca dupa cateva doze pisica incepe sa se simta bine, atunci boala a fost confirmata. Daca pisica nu are PIF si dumneavoastra ii faceti GS, nu i se va intampla ceva grav, nu sunt cunoscute efecte adverse grave (cele mai cunoscute fiind durerea la locul injectarii si o usoara afectare renala, fara a determina o boala avansata).
In concluzie, la multe pisici diagnosticarea peritonitei infectioase feline necesita o evaluare minutioasa a intregului tablou clinic si coroborarea acesteia cu investigatiile specifice. O situatie mai dificila este intalnita in cazul formei uscate de PIF, si de cele mai multe ori diagnosticarea ramane la stadiul de „probabilitate”, deoarece nu exista un test care sa confirme 100% acest diagnostic.
Articole cu subiect comun:
- Peritonita infectioasa felina (PIF) – cauze, tratament si preventie
- Caz clinic – PIF – peritonita infectioasa felina