Displazia de sold este una dintre cele mai intalnite patologii ortopedice la caine si presupune o malformatie congenitala in care capul femurului (osul lung al piciorului ce se articuleaza cu osul bazinului) nu se imbina perfect in cavitatea acetabulara. In mod normal, miscarea capului femural in aceasta cavitate este lipsita de frecare si se realizeaza lin, insa in displazia de sold apare un anumit grad de frecare care determina eroziunea cartilajelor si se manifesta prin durere.
Ce categorie de caini sunt mai expusi?
In principiu, toti cainii pot dezvolta displazie de sold, insa incidenta cea mai mare este la rasele mari si foarte mari precum:
- Labrador
- Golden Retriever
- Marele Danez
- Saint Bernard
- Cane Corso
- Ciobanesc German
- Malinois
- Ciobanesc Caucazian
- Bulldog
- Rottweiler
- Dog German
De ce apare aceasta afectiune?
Displazia de sold este o afectiune ereditara a raselor de caini mari si foarte mari, asta inseamna ca pacientii afectati se nasc cu aceasta patologie mostenita de la parinti. Factorii favorizanti ce pot accentua dezvoltarea mai rapida si aparitia precoce a simptomelor pot implica alimentatia necorespunzatoare si cresterea rapida in greutate, patologia fiind descoperita in jurul varstei de 4-5 luni.
Care sunt simptomele displaziei de sold?
Afectarea articulatiei coxo-femurale in displazia de sold determina aparitia durerii care se poate manifesta diferit de la caine la caine in functie de gradul de severitate si stadiul la care a ajuns boala, insa cele mai frecvente simptome ale displaziei de sold sunt:
- activitate fizica redusa;
- dificultate in ridicarea de jos;
- nevoia de a sta in pozitie de sezi sau culcat dupa efort;
- refuzul de a alerga, sari sau urca pe scari;
- pozitie anormala a picioarelor din spate;
- tendinta de a sari cu ambele membre posterioare (”topait” de iepure) atunci cand alearga;
- slabiciune articulara;
- scaderea in volum a masei musculare la nivelul coapsei ca urmare a limitarii folosirii;
- favorizarea sprijinului pe unul din membrele posterioare in defavoarea celuilalt;
- cresterea in volum a masei musculare la nivelul umerilor ca urmare a folosirii frecvente si a greutatii mai mari pe picioarele din fata.
Cum se pune diagnosticul de displazie de sold?
Patologia este diagnosticata de obicei in urma aparitiei simptomatologiei sau in urma unui consult ortopedic preventiv al cainilor tineri de talie mare. Orice caine care se incadreaza in grupa cainilor mari si foarte mari trebuie sa aiba parte de un consult ortopedic cat mai devreme, pentru ca cu cat este depistata mai timpuriu, cu atat tratamentul si managementul afectiunii sunt mai usoare, iar leziunile sunt mai putine. Cainii suspecti de displazie de sold vor trebui sa fie supusi unui examen radiologic unde se vor vizualiza articulatiile coxo-femurale si se va observa degenerarea acestora.
Displazia de sold se poate trata?
In functie de gradul la care aceasta a ajuns si de gradul de degenerare articulara, displazia de sold poate avea parte de un tratament conservator sau de un tratament chirurgical.
Tratamentul conservator cuprinde:
- gestionarea greutatii cainelui prin mentinerea unei greutati corespunsatoare ce nu va exercita o presiune inutila asupra articulatiilor, iar aceasta poate fi executata printr-o nutritie adecvata si miscare regulata care sa cuprinda plimbari la pas si nu efort fizic solicitant precum sarituri, alergat
- fizioterapie ce contribuie la intarirea muschilor si reducerea inflamatiei si durerii, incluzand inotul sau mersul pe banda
- suplimente cu condroitina, glucozamina si acid hialuronic menite sa protejeze si sa sustina cartilajele
- antiinflamatoarele sunt medicamente ce ajuta la reducerea inflamatiei si scaderea durerii in intensitate, insa trebuie utilizate cu moderatie, la nevoie si in doza minima eficienta.
Tratamentul chirurgical include interventii precum:
- TPO (Triple Pelvic Osteotomy) recomandata de regula cainilor peste 15 kg, cu varsta de peste 5 luni si sub un an cu displazie de sold clinica in stadiu incipient si poate fi executata concomitent la ambele picioare, insa se recomanda sa fie facuta separat la o distanta de 6-8 saptamani, iar odata cu aparitia artritei, operatia nu mai poate fi executata;
- JPS (Juvenile Pelvic Symphysiodesis) executata de obicei cainilor sub varsta de 20 de saptamani, dar mai mari de 12, este o tehnica corectiva minim invaziva prin care se impiedica evolutia articulatiei spre procesul degenerativ;
- osteotomia capului si gatului femural prin care are loc excizia chirurgicala a capului femural in scopul ameliorarii durerii;
- protezarea totala a soldului implica reproducerea unei articulatii normale prin intermediul unei proteze.
Cum se poate manageria patologia de catre proprietar?
Simptomatologia displaziei de sold poate prevede si unele obiceiuri implementate de catre proprietar acasa, precum:
- mersul moderat pe jos, la pas, in ritm scazut, in functie de rezistenta cainelui de 1-2 ori pe zi, aceasta activitate ar trebui evitata in zilele ploioase si racoroase;
- aplicarea unei sticle cu apa calda pe sold;
- masajul musculaturii si a zonei articulare cu intreruperea acestuia in cazul manifestarii durerii;
- suprafetele umede si alunecoase pot deveni un chin pentru cainii cu displazie de sold;
- sustine-i bazinul cu ajutorul unui ham special si ajutati-l atunci cand urca in masina sau pe scari pentru a-i limita durerea.
Daca aveti nevoie de ajutor, oricand specialistii nostri veterinari va pot ajuta in abordarea de diagnostic sau de tratament a diferitelor afectiuni. Nu ezitati sa apelati la o ambulanta veterinara sau ne puteti vizita la Joyvet – cabinet veterinar sectorul 3.