Distensia abdominala se defineste ca marirea de volum a abdomenului datorata acumularii de gaze, lichide, maririi de volum a unui organ sau o combinatie intre acestea.
Cauzele distensiei abdominale la caini si pisici
- Dilatatia gastrica si volvulusul;
- Sarcina (gestatia);
- Blocajul vezicii urinare in special la pisici (motani);
- Acumularea de fluide sau ascita. Lichidul poate fi transudat in caz de hipoproteinemie, hipertensiune portala prehepatica; transudat modificat in boli hepatice, neoplazii, boli pericardice, PIF la pisici; exudat in peritonita; sau bila; sange (in traumatisme, tumori etc); urina (in ruptura vezicii urinare, rupturi de ureter etc);
- Organomegalii in special cele infiltrative sau neoplazice ale ficatului si splinei;
- Hiperadrenocorticism datorita unei combinatii a hepatomegaliei, redistribuirea masei de grasime si slabiciunii musculare.
Diagnostic
Este necesar sa se stabileasca daca distensia este una acuta sau cronica.
In cazul distensiei abdominale acute, se va examina animalul pentru a stabili daca este necesar inceperea tratamentului de urgenta. De exemplu animalele cu dilatatie gastrica si volvulus si cele cu obstructia vezicii urinare necesita inteventie terapeutica imediata (sunt urgente veterinare majore).
Daca distensia este una cronica, se vor respecta niste pasi:
- Istoricul medical cu urmarirea istoricului reproductiv al animalului (in cazul femelelor pentru a exclude o gestatie sau o infectie uterina cu cervix inchis – piometru);
- Examinarea fizica pentru identificarea organomegaliei, ascitei (distensia abdominala, prezenta refluxului hepato-jugular);
- Abdominocenteza in caz de ascita pentru stabilirea tipului de lichid acumulat. Din lichidul extras se vor face teste citologice, biochimice (proteine totale, albumina) si de cultura bacteriana;
- Ecografia poate confirma prezenta fluidului, organomegaliile sau sarcina. De asemenea mai poate identifica prezenta lichidelor in pleura sau alte cavitati ale organismului ce se asociaza frecvent cu afectiunii precum cancere, boli cardiace, hipoproteinemia sau peritonita infectioasa felina.
- Radiografia poate evidentia prezenta leziunilor, organomegaliilor si a efuziei pleurale, dar are o sensibilitate redusa in a identifica ascita.
Tratament
Tratamentul difera in functie de cauza ce a dus la aparitia distensiei abdominale.
Animalele cu dilatare gastrica si volvulus (rasucirea stomacului), obstructie a vezicii urinare si peritonita septica necesita terapie de urgenta.
In cazul unei hemoragii acute abdominale se urmareste oprirea hemoragiei prin tehnici chirugicale si stabilizarea organismului prin terapia cu fluide.
In celelalte situatii de distensie abdominala, de regula aceasta apare gradual, iar managementul initial urmareste stabilirea diagnosticului de certitudine si tratarea cauzei.
In cazul unei acumularii mari de lichid ce creaza disconfort animalului se poate face drenaj terapeutic, cu exceptia hemoabdomenului deoarece aceasta tehnica poate inrautati sangerarea si previne absorbtia hemoglobinei si a proteinelor.