Escherichia coli, sau pe scurt E. Coli, este un tip de bacterie (gram-negativa) care poate fi gasita in mediul inconjurator, dar si in intestinele oamenilor si animalelor. Sunt foarte multe tulpini de E. Coli, dar majoritatea nu sunt periculoase, acesta cauzand probleme atunci cand apare in parti ale corpului unde nu ar trebui sa fie sau cand apare o tulpina agresiva in organism.
In general, in practica veterinara, rareori ne intalnim cu pisici adulte sanatoase sa dezvolte probleme cu bacteria E. Coli, animalele mai predispuse fiind animalele tinere sau in varsta, ori cele cu sistemul imunitar afectat. Cele mai frecvente diagnostice puse la caini si pisici, legate de E. Coli sunt: infectii urinare, infectii uterine (piometru), gastroenterite (colibaciloza).
Simptomele infectiei cu E. Coli
Simptomele difera in functie de tipul de tulpina, de varsta pacientului, dar si de localizarea bacterieri E. Coli.
1. Localizare la nivelul sistemului urinar (vezica urinara):
- urinare frecventa;
- pisica urineaza prin casa si nu la litiera (desi obisnuia sa faca la litiera);
- durere la urinare si / sau urinare cu dificultate (in general animalele se manifesta fie prin vocalizare – plans, fie printr-o pozitie ‘incomoda’ atunci cand urineaza);
- urinare cu sange (rosiatica);
- urina urat mirositoare;
- animalul este sensibil la atingerea abdomenului;
- febra.
2. Localizare la nivelul sistemului digestiv (gastrointestinal). In general simptomele apar dupa ce animalul a ingerat hrana contaminata (carne cruda, netratata termic):
- voma;
- diaree (fie cu sange sau nu);
- animalul este apatic.
Similar cu toxiinfectia alimentara de la oameni.
De mentionat faptul ca in cazul tineretului (puilor de caini si pisici), colibaciloza, adica infectarea cu E. Coli, este grava si se manifesta prin: vome, diaree severa, temperatura scazuta, deshidratare, lipsa apetit etc. Poate fi confundata cu o infectie virala, precum parvoviroza sau panleucopenia.
3. Localizare la nivelul sistemului reproducator feminin (coarne uterine):
Aceasta afectiune poarte numele de piometru, ce apare la femele nesterilizate, boala manifestandu-se in general dupa ciclul de calduri. Atunci cand este cu cervix inchis (infectia nu se elimina pe la vulva), este considerata urgenta medicala majora. Printre simptome amintim:
- voma;
- secretii vaginale (in cazul infectiei cu cervix deschis);
- sete excesiva;
- respiratie rapida – animalul gafaie;
- durere la palparea abdomenului;
- lipsa energiei – apatia;
- lipsa poftei de mancare;
Cauzele infectarii cu E. Coli la caini si pisici
Infectiile cu E. Coli sunt cauzate de multiplicarea excesiva a tulpinei patogene (cea care cauzeaza boala), iar transmiterea este influenta de organul afectat.
Spre exemplu, in cazul infectiilor urinare, se considera ca animalul se infecteaza atunci cand se toaleteaza, intai lingandu-se in zona anusului, iar ulterior in zona genitala. Desi organismul are propriile lui mecanisme de aparare, iar simplul contact cu bacteria nu ar trebui sa fie o problema, in cazul animalelor cu alte boli sau cu imunitatea slabita, se intampla ca bacteria E. Coli sa se dezvolte necontrolat.
In cazul infectarii cu E. Coli la nivelul gastrointestinal, cauza frecventa este reprezentata de hrana, in special carnea, netratata termic (sau care nu este suficient de bine gatita – cunoscuta si sub numele de raw meat). Nu de fiecare data proprietarul este vinovat, ci si animalul, deoarece pisica poate vana si manca, iar cainele poate linge ceva de pe afara.
In cazul infectiei uterine (piometru), nu este obligatoriu ca sa fie contact cu bacteria din mediul exterior, aceasta afectiune fiind declansata si de modificarile hormonale.
Puii de caini si pisici se pot infecta fie in pantecele mamei, fie in timpul nasterii sau atunci cand sunt alaptati.
Desi multe tulpini de E. Coli pot fi gasite doar la caini si pisici, altele se pot transmite intre caini, pisici si oameni, deci infectia cu E. Coli poate fi zoonoza (ca omul sa se infecteze de la animal).
Bolile in care E. Coli poate fi implicata sunt nenumarate, iar printre cele mai diagnosticate amintim: pielonefrita, prostatita, piometru, pneumonie, piotorax, colangiohepatita, sepsis, colita, meningita etc.
Diagnosticul infectiei cu E. Coli la caini si pisici
In cazul suspiciunii unei infectii diagnosticul se pune pe baza testelor de laborator (cultura bacteriana). Teste precum: ex. bacteriologic din urina (urocultura) sau din secretii vaginale, hemoleucograma, sumar de urina, ecografie abdominala, biochimie de sange, radiografie. In baza examenului bacteriologic, de la laborator se vor evidentia si antibioticele la care tulpina de E. Coli este sensibila sau rezistenta, urmand ca medicul veterinar sa aleaga tipul de antibiotic si perioada de administrare.
Diagnosticul in cazul infectarii cu E. Coli la nivel gastrointestinal este dificil deoarece unele tulpini de E. Coli se gasesc in flora normala a intestinului.
Tratamentul infectiei cu E. Coli la caini si pisici
Unele infectari cu E. Coli pot fi tratate si acasa cu pastile prescrise de medicul veterinar, pe cand altele necesita interventie chirurgicala (exemplu piometrul) sau tratament de sustinere cu perfuzii si suplimente.
Infectiile usoare necesita antibiotic de pana la 14 zile, pe cand la cele complicate se poate administra antibiotic chiar si 4 – 6 saptamani.
Printre cele mai folosite antibiotice si antimicrobiene amintim: Amoxicilina (cu sau fara acid clavulanic), Cefovecin (Convenia), Doxiciclina, Sulfametoprim. Decizia de alegere, dozare, timp de administrare apartinandu-i medicului veterinar in functie de afectiunea tratata.
Alte informatii esentiale
Respectati intocmai indicatiile medicului veterinar si nu administrati antibiotic fara o cultura bacteriana, rezistenta antibioticelor la bacterii este o problema serioasa chiar in cazul oamenilor (aceasta inrautatind starea pacientului si creand rezistanta la antibiotic). Spre exemplu, un studiu publicat in 2023 demonstreaza cum bacteriile rezistente de E. Coli sunt transmise de la pisici la oameni, cauzele principale pentru care bacteriile au devenit tot mai rezistente fiind administrarea gresita de antibiotice, dar si utilizarea lor pentru o perioada mult prea scurta (studiul la care facem referire: Domestic cats are potential reservoirs of multidrug-resistant human enteropathogenic E. coli strains)
Dupa o cura de antibiotic se poate efectua examen bacteriologic de catre medicul veterinar pentru a verifica daca bacteria mai este sau nu prezenta.
In concluzie, mentinerea unui mediu curat, evitarea hranirii cainilor si pisicilor cu carne cruda, sterilizarea animalelor si controalele periodice la medicul veterinar previn neplacerile cauzate de infectiile cu E. Coli.