Ehrlichioza la caini

       Ehrlichioza la caini este o boala infectioasa cauzata de bacteria Ehrlichia canis (E. canis) transmisa prin intermediul muscaturii de capusa. Boala poarta denumirea si de pancitopenia tropicala a cainelui.

Bacteria afecteaza globulele albe din sange, iar simptomele care pot fi observate sunt: febra, dificultati de respiratie, voma, marirea in volum a ganglionilor limfatici, sangerari nazale si scadere in greutate.

In Europa, Ehrlichioza apare, in principal in regiunile calde mediteraneene (in tari precum Italia, Spania, Grecia), dar, odata cu evolutia calatoriilor si a transportului, s-a raspandit si in alte parti ale Europei, in tari precum Germania, Franta, dar si Romania.

Cum ajunge catelul sa se imbolnaveasca de Ehrlichioza?

Boala se instaleaza dupa ce cainele a fost muscat de o capusa Rhipicephalus sanguineus (capusa maro a cainelui) infectata cu Ehrlichia canis. De retinut este ca nu toate capusele Rhipicephalus sanguineus sunt purtatoare a acestei bacterii, dar cele care sunt, o vor transmite mai departe, prin saliva, animalului pe care l-au muscat. Nu este cunoscut timpul de care are nevoie capusa sa ramana atasata pentru a transmite bacteria, dar se apreciaza ca este un timp mai scurt de 48 de ore. Este foarte important de luat in calcul ca aceasta capusa poate transmite si alti organisme patogene precum Babesia (Babesioza) si Rickettsia rickettsii (febra patata a muntilor stancosi – Rocky Mountain Spotted Fever), astfel ca simptomele pot fi multiple si de natura diferita.

Capusa – Rhipicephalus sanguineus – ce poate fi responsabila pentru transmiterea Ehrlichiozei si Babesiozei la caini.

Care sunt simptomele acestei boli?

Simptomele pot varia si nu sunt intotdeauna vizibile imediat. Unii caini prezinta doar simptome usoare sau nu prezinta simptome deloc pana cand boala este destul de avansata. De aceea, necesita un diagnostic rapid si precis pentru a initia o terapie adecvata care sa conduca la un prognostic favorabil.

Ehrlichioza se caracterizeaza prin trei etape: acuta, subacuta si cronica.

  • Prima etapa, cea acuta, incepe dupa 8-20 de zile de la transmiterea prin capusa infectata si dureaza 2-4 saptamani. Faza acuta se poate manifesta prin febra, depresie, dispnee, anorexie si slabire usoara.
  • A doua faza, subacuta, urmeaza fazei acute si poate dura 40-120 de zile sau chiar ani, in care cainii pot ramane infectati in mod persistent ani de zile fara semne clinice, dar cu trombocitopenie (scaderea numarului de trombocite din sange) usoara. Aceasta reprezinta stadiul infectiei in care organismul este prezent, dar nu provoaca semne exterioare de boala, de aceea este considerata faza cea mai periculoasa, boala fiind aproape imposibil de detectat. Singurul indiciu ca un caine poate fi infectat in aceasta faza poate fi atunci cand prezinta sangerare prelungita la locul punctiei de unde a fost extrasa o proba de sange (din cauza tromocitopeniei – scade capacitatea de coagulare a sangelui).
  • Stadiul final este cel cronic (infectie de lunga durata), caracterizat prin hemoragii, epistaxis (sangerare nazala) si edem (acumulare excesiva de lichid la nivelul tesuturilor). Sangerarile anormale apar din cauza numarului redus de trombocite. De asemenea, pot aparea inflamatia profunda a ochilor, uveita, ca urmare a stimularii imune pe termen lung, efecte neurologice si glomerulonefrita (inflamatia glomerulilor renali – responsabili pentru filtrarea substantelor din sange), care duce la pierderi grave de proteine pe cale urinara. Cursul acestei faze poate fi adesea complicat de suprainfectii cu alte microorganisme care, pentru multi caini, se agraveaza progresiv, din cauza hipoplaziei maduvei osoase (leucocite si trombocite in numar scazut) care are ca rezultat un prognostic grav. Cainii infectati cu E. canis raman infectati toata viata, chiar primesc tratament antibiotic cu doxiciclina.

Cum se pune diagnosticul?

Diagnosticarea ehrlichiozei la caini poate fi dificila, mai ales daca apare intr-o zona in care nu a fost diagnosticata inainte sau in zone in care se intalneste foarte rar. Tabloul clinic, de cele mai multe ori, este nespecific si nu este intotdeauna insotit de simptomele caracteristice, cum ar fi sangerarile. De aceea, diagnosticul in cazul unei suspiciuni de ehrlichioza, pe baza simptomatologiei, trebuie precedat de anamneza epizootica (cu atentie asupra zonelor in care se gaseste preponderent capusa care transmite E. Canis) impreuna cu examene complexe: microscopice, hematologice, biochimice, serologice si moleculare.

Cea mai simpla metoda utilizata in diagnosticul ehrlichiozei este examenul microscopic. Acesta permite descoperirea bacteriei interiorul citoplasmei leucocitelor. Aceasta metoda este cea mai utila in diagnosticul formei acute a bolii, deoarece in forma cronica Ehrlichia este greu de gasit. Lipsa bacteriei in probele examinate nu exclude suspiciunea de ehrlichioza, astfel ca diagnosticul final trebuie confirmat prin teste serologice si moleculare.

Test rapid pentru detectarea Dirofilariozei, Ehrlichiozei, Lyme, Anaplasmozei.

Cele mai frecvent utilizate teste serologice pentru diagnosticarea ehrlichiozei sunt: testul ELISA si testul de imunofluorescenta indirecta care permit gasirea anticorpilor impotriva bacteriei: IgM din a 7-a zi dupa infectare si IgG la 14 – 15 zile dupa infectare. Recent, au devenit disponibile teste comerciale bazate pe metode imunocromatografice prin care se identifica anticorpi specifici pentru E. canis. Cea mai sensibila (cu rezultate cat mai concludente) metoda de diagnosticare a ehrlichiozei este, totusi, identificarea microorganismelor din culturile celulare de histiocite sau monocite, impreuna cu izolarea ADN-ului Ehrlichia cu tehnica PCR. Acest test poate detecta in mod specific ADN-ul Ehrlichiei canis.

Modificarile hematologice includ: anemia aregenerativa, trombocitopenia si leucopenia. Anomaliile chimiei serice includ: hiperproteinemie cu hiperglobulinemie, alaninaminotransferaza (ALT) si fosfataza alcalina (ALP) crescute.

Care este tratamentul?

Tratamentul consta in administrarea de antibiotice si, daca este cazul, o medicatie de sustinere reprezentata de terapia cu fluide sau medicamente antiinflamatoare.

Antibioticul de electie pentru ehrlichioza este doxiciclina. Simptomele ehrlichiozei acute dispar de obicei in 48-72 de ore de la administrarea. Parametrii hematologici se imbunatatesc de asemenea. In schimb, tratamentul ehrlichiozei cronice poate fi mai dificil, deoarece cainii nu raspund bine la tratamentul cu doxiciclina.

Care este prognosticul?

Prognosticul pentru Ehrlichioza variaza in functie de stadiul bolii si de starea generala de sanatate a cainelui:

  • Faza acuta: favorabil, daca este tratat prompt
  • Faza cronica: pe masura ce boala progreseaza intr-o faza cronica, tratamentul poate deveni mai dificil si prognosticul devine rezervat.

Cum se poate preveni?

Cel mai important aspect legat de aceasta boala este faptul ca preventia nu impune masuri foarte dificile si daca sunt respectate intocmai, animalul poate trece prin viata fara a face niciodata aceasta boala.

Deoarece ehrlichioza se transmite prin capuse, sunte eficiente masuri similare cu cele pentru babesioza (boala care este intalnita foarte frecvent in Romania):

Utilizarea de preparate care functioneaza in mod specific impotriva capuselor vector. Optiunile de uz topic (pipete) sunt: Advantix, Frontline Plus, Vectra 3D si Bravecto. Optiunile de pastile masticabile sunt: Nexgard, Simparica, Credelio si Bravecto. In cazul zgarzilor, variantele sunt: Foresto si Prevendog. Este foarte important a se respecta timpul de actiune trecut in prospect, urmand a se reutiliza produsul imediat ce timpul de la administrare s-a scurs, pentru a nu avea o fereastra de timp de care capusele sa poata profita.

  • Verificari regulate ale blanii si pielii pentru capuse, mai ales dupa plimbari in natura. Zonele predilecte sunt: capul, gatul si urechile, in jurul ochilor, cozii, intre picioare si degete.
  • Evitarea zonelor cu vegetatie luxurianta pentru a tine capusele departe.

Se poate transmite Ehrlichioza de la caini la om?

Raspunsul la aceasta intrebare, care probabil provoaca multa ingrijorare in randul proprietarilor de animale, este ca NU se poate transmite. Cu toate acestea, este important sa va informati despre riscurile din zona dumneavoastra si sa luati masuri de preventie atat pentru animalele dumneavoastra de companie, cat si pentru dumneavoastra, in special in zonele in care aceste boli sunt raspandite.

Astfel, in cazul in care gasiti o capusa pe corpul animalului dumneavostra, banuiti ca a acesta a fost muscat de una sau prezinta unul dintre simptomele acestei boli, este important sa actionati rapid si va adresati medicului veterinar. Diagnosticul si tratamentul precoce sunt esentiale pentru sanatatea si bunastarea cainelui dumneavostra.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Această pagină web folosește cookie-uri pentru a îmbunătăți experiența de navigare și a asigura funcționalițăți adiționale.