Intreaba veterinarul: Simptomele suntului portosistemic la caine

Intrebare primita: „Cainele meu, un yorkshire terrier de aproximativ un an este suspect de sunt hepatic. In ultima perioada tot vomita, face scaun moale, slabeste si pare ca nu isi mai mentine echilibrul. M-am tot plimbat pe la cativa veterinari, am facut multe analize, dar nu am ajuns sa am un diagnostic cert. Care sunt simptomele si cum se pune diagnosticul de sunt portosistemic? Va multumesc!” Alina C. (Iasi)

Buna ziua! Va multumim pentru interesul acordat. Tinem sa precizam ca acest articol nu tine cont de consultatie, tot medicul dumneavoastra veterinar este cel in masura sa evalueze, sa consulte fizic cainele si sa va recomande analizele necesare. Va vom raspunde punctual la ultima intrebare si anume, ce este suntul portosistemic si cum il diagnosticam.

Ce este un sunt hepatic?

In primul rand, ca sa intelegeti mai bine aceasta afectiune, vom incepe cu definitia din dex a cuvantului „sunt (shunt)” si anume: „derivare / deviere a circuitului sanguin pe alte cai circulatorii deat cele normale”. Cu alte cuvinte, vasele de sange nu duc sangele unde ar trebui sa il duca si il redirectioneaza in mod eronat.

Acum, suntul hepatic este reprezentat de o conexiune anormala se formeaza intre vena porta sau una dintre ramurile ei si o alta vena, permitand sangelui sa ocoleasca sau sa se deplaseze in jurul ficatului. Vena porta este o vena mare care colecteaza sangele din sistemul gastrointestinal, pancreas si splina si il transporta in ficat, unde toxinele sunt indepartate.

In majoritatea cazurilor, un sunt hepatic este cauzat de un defect congenital (innascut) numit sunt portosistemic congenital. In alte situatii, sunturile portosistemice pot fi dobandite din cauza problemelor hepatice severe (exemplu: ciroza hepatica).

Suntul protosistemic congenital se datoreaza neinchiderii ductului venos a puilor la nastere, o vena ce permite sangelui matern din vena ombilicala sa ocoleasca ficatul fetal si sa livreze sange bogat in nutrienti.

Sunturile portosistemice congenitale sunt mult mai frecvente decat isi dau seama proprietarii, iar prezentarea clinica variaza foarte mult de la caz la caz.

Care sunt semnele clinice ale unui sunt hepatic?

Cele mai comune semne clinice intalnite in includ:

• intarzierea cresterii (in comparatie cu ceilalti pui sau in comparatie cu talia animalului);
• dezvoltarea slaba a muschilor;
• dezorientare;
• privire in gol;
• rotirea in cerc;
• fixarea capului in perete sau in alt obiect;
• convulsii (crize).
• Simptomele mai putin frecvente sunt reprezentate de:
• cainele bea multa apa (si urineaza mult);
• vomita;
• face scaun diareic.

Foarte important de observat faptul ca un caine cu sunt hepatic (portosistemic) dezvolta semne clinice comportamentale (dezorientare, privire in gol, rotire in cerc etc) dupa consumul de mese bogate in proteine.

De asemenea un caine cu sunt hepatic se recupereaza mult mai greoi dupa o anestezie. Alti caini dezvolta semne la o varta mai inaintata, atunci cand dezvolta probleme urinare, cum ar fi infectii ale la nivelul vezicii urinare sau rinichilor (ce tot apar si dispar) sau chiar formarea de pietre.

Poate ca ati auzit de la medicul dumneavoastra de acel „sindrom hepatoencefalic” si mai ales daca discutam de un caine tanar cu crize asemanatoare epilepsiei, ca niste convulsii, trebuie luat in considerare diagnosticul de SUNT PORTOSISTEMIC cu ENCEFALOPATIE HEPATICA.

Encefalopatia hepatica clasica consta in convulsii postprandiale (dupa masa cainele prezinta contractii si tremuraturi severe), coma, somnolenta, orbire, agresivitate sau proptirea capului in perete. In unele cazuri encefalopatia hepatica dupa ce animalul mananca se poate intinde pe un timp mai indelungat cu semne mai usoare, precum oboseala (sau letargie) – adesea proprietarii ne spun ca al lor catel nu mai este interesat de nimic. La cainii batrani aceasta oboseala dupa ce mananca este pus gresita pe seama varstei.

Cum este diagnosticat un sunt hepatic?

Diagnosticul se bazeaza pe istoricul medical si pe semnele clinice.

Teste de diagnostic includ:

• HEMOLEUCOGRAMA completa si BIOCHIMIA DE SANGE – rezultatele tipic includ anemie usoara sau celule rosii mai mici decat cele normale, azot ureic scazut in sange (BUN / UREE), amoniac crescut din sange, dar si albumina scazuta, iar enzimele hepatice (GOT – AST, GPT – ALT) crescute;
• Analiza urinei – in general se poate observa o gravitate specifica scazuta a urinei, urina fiind diluata sau pot exista dovezi de infectie;
• Testul de ACIZI BILIARI si Amoniac – majoritatea cainilor cu sunturi hepatice au acizii biliari crescuti, dar si amoniac crescut in sange;
• Ecografia Doppler – pentru a identificat vasele de sange, dar si pentru a masura dimensiunile ficatului. In general la cainii cu sunt portosistemic ficatul este mult mai mic decat la animalele sanatoase de talia respectiva;
• CT (tomografia computerizata) sau scintigrafia, unde administrarea intravenoasa de medicamente radioactive permit evaluarea organelor ce preiau substantele respective.

Tinem sa precizam faptul ca suntul hepatic prezinta si predispozitie de rasa, iar o incidenta crescuta este intalnita la cainii din rasa: Yorkshire Terrier, Schnauzer, Beagle, Bobtail (Old English Sheepdog), Ogar Irlandez, Pug, Shih-tzu, Golden si Labrador Retriever, Bichon Maltez si Hanavez, Cairn Terrier. De obicei cainii din rasele mici au sunturi extrahepatice (vasele de sange anormale in afara ficatului), in timp ce rasele de caini mai mari au sunturi intrahepatice (vasele de sange anormale in interiorul ficatului). Diferenta consta si in faptul ca sunturile extrahepatice sunt mai usor de remediat chirurgical decat sunturile intrahepatice.

Daca nu erati destul de confuzi pana acum, specificam ca in literatura de specialitate este descris ca suntul portosistemic congenital poate fi diagnosticat chiar si la varste de 7 – 10 ani (in special la Schnauzer). De multe ori acesti caini au semne relativ usoare care au fost considerate normale sau au fost ignorate de proprietar si medicul veterinar.

Ce sunt acizii biliari? (si despre amoniac)

Acizii biliari sunt produsi in ficat si sunt stocati in vezica biliara (colecist) intre mese. In mod normal, ei sunt eliberati in intestine pentru a ajuta la descompunerea si absorbtia grasimilor, dupa care sunt resorbiti si intra in ficat, de unde sunt indepartati si stocati din nou pana la nevoie. Cainii cu sunturi hepatice au concentratii mari de acizi biliari in sange, deoarece ficatul nu are sansa de a elimina si stoca aceste substante chimice dupa ce sunt resorbite.

Pot exista variatii semnificative ale concentratiilor serice de acizi biliari de la o zi la alta. Este chiar posibil de observat o diferenta de doua pana la trei ori in valori la cateva zile. Aceste fluctuatii a valorilor concentratiei de acizi biliari din sange cu sau fara boala hepatica duce la confuzie de diagnostic in unele cazuri si de aceea nu trebuie sa fie testul care confirma diagnosticul.

Nivelurile serice (din sange) ale acizilor biliari pot fi crescute la animalele cu insuficienta hepatica, colestaza sau sunturi portosistemice. Se recomanda dozarea acizilor biliari o data dupa o perioada de restrictie alimentara si ulterior la 2 ore dupa masa.

De asemenea un parametru care sa completeze diagnosticul este dozarea amoniacului din sange. Hiperamoniemia (cresterea amoniacului din sange) este foarte specifica insuficientei hepatice, in special in cazul sunturilor porstosistemice congenitale. Masurarea amoniacului din sange atunci cand cainele nu a mancat este sensibila in proportie de 80% pentru suntul portosistemic congenital fata de alte boli care provoaca insuficienta hepatica.

Care este tratamentul pentru suntul portosistemic la caine?

Cainii cu sunturi portosistemice tin afectiunea in frau prin mancare de dieta si medicamente, pentru a reduce cantitatea de toxine care sunt produse si absorbite in intestinul gros. Cainii grav bolnavi au nevoie si de tratament perfuzabil pentru a stabiliza nivelul glicemiei, uneori clisma este necesara pentru a elimina toxinele intestinale inainte sa fie absorbite, dar si administrare de anticonvulsivante pentru a opri crizele.

Principiile tratamentului medicamentos si managementul suntului portosistemic includ:

• Schimbarea dietei – scopul este de a reduce cantitatea de proteine din dieta si de a hrani doar cu dieta de proteina de calitate, usor digerabile.
• Lactuloza – administrarea acestul laxativ modifica ph-ul in intestinul gros, ceea ce scade absorbtia amoniacului si a altor toxine si face ca mediul intestinal sa fie defavorabil bacteriilor producatoare de toxine.
• Antibiotice – in unele cazuri, antibioticele sunt folosite pentru a modifica populatia bacteriana din intestine si pentru a reduce cresterea excesiva a bacteriilor intestinale.

Cum evolueaza boala si care este prognosticul pentru cainii diagnosticati cu sunt portosistemic?

In general, cainii cu un singur sunt, in special unul extrahepatic, au un prognostic excelent daca se efectueaza corectia chirurgicala a acestuia.

Cainii care tind sa se descurce bine cu managementul medical pe termen lung sunt de obicei mai in varsta la momentul diagnosticului si au semne clinice mai putin severe. Din pacate, o mare parte din cainii cu semne neurologice severe, leziuni hepatice progresive care nu raspund la managementul medicamentos ajung sa fie eutanasiati. Eutanasierea cainilor cu sunturi portosistemice se realizeaza mai degraba la cainii cu sunturi intrahepatice, unde interventia chirurgicala este mai greoaie sau chiar imposibila.

Inchiderea completa a suntului portosistemic este posibil doar la aproximativ 15% dintre animale, la majoritatea animalelor vasele normale ale ficatului sunt subdezvoltate si nu pot face fata fluxului sanguin suplimentar. Inchiderea brusca a suntului la aceste animale ar cauza probleme majore. Se practica, in unele cazuri, inchiderea partiala a suntului cu ligatura de matase sau o banda speciala, urmand ca in decurs de cateva luni sa apara inchiderea completa a suntului din cauza ligaturii. Acest lucru nu se intampla de fiecare data si de aceea uneori este nevoie de o revizie chirurgicala.

Daca totusi inca apar convulsii dupa interventia chirurgicala, trebuie monitorizat in permanenta glicemia. Cauzele acestei probleme sunt incerte, dar o justificare ar putea fi complicatia cu edem cerebral.

Tratamentul medical pentru encefalopatia hepatica este relativ simplu si a fost explicat mai sus: lactuloza, metronidazol si o dieta saraca in proteine. Pare un pic confuz conceptul de a da putin proteine unui animal carnivor, deoarece poate fi daunator chiar pentru ficat. Scopul principal este de a oferi cat mai multe proteine cat sa le poata tolera ficatul. In special, cel mai bine este sa dai lapte si proteine vegetale in loc de proteine din carne.

Daca pisica sau cainele tau sufera de o afectiune similara, ne puteti contacta pentru un consult veterinar de specialitate. Iti vom pune la dispozitie toata echipa noastra medicala si aparatura pentru un diagnostic corect si un tratament adecvat.