Lipidoza hepatica la pisici

          Ficatul este o glanda anexa a tubului digestiv si reprezinta unul dintre cele mai importante organe ale corpului uman si animal, ce indeplineste numeroase functii, precum:

  • stocarea sangelui;
  • metabolismul proteinelor, glucidelor si lipidelor;
  • functia antitoxica, indepartand si inactivand substante toxice, medicamente, agenti microbieni;
  • functia de depozit prin care stocheaza trigliceride, vitamine (A, D, K, B2, B6, B9, B12), cupru, fier;
  • functia hemolitica prin care distruge hematiile imbatranite si le elimina din circulatie pentru a face loc celor noi sintetizate in maduha osoasa;
  • sintetizeaza hormoni si factori de coagulare.

Ficatul se afla plasat in cavitatea abdominala alaturi de stomac, intestine si pancreas cu care formeaza impreuna sistemul gastrointestinal, fiind despartit de plamani prin muschiul diafragm ce separa cavitatea abdominala de cea toracica.

Pozitionarea anatomica a ficatului. Sursa foto: leisurecommando.com/feline-body-parts-the-liver/

Ce este lipidoza hepatica?

Lipidoza hepatica (sindromul ficatului gras – sau steatoza hepatica) este o afectiune des intalnita la pisici si se manifesta prin incapacitatea ficatului de a face fata mobilizarii grasimii periferice si de a o redistribui sau de a o utiliza pentru a produce energie. Aceasta grasime acumulata duce la cresterea masiva in volum a hepatocitelor (celulele ficatului) prin incarcarea cu depozite de trigliceride, ce duce in scurt timp la insuficienta hepatica si exitus.

Depozitarea masiva a trigliceridelor (punctele albe) in parenchimul pulmonar. Sursa foto (tradusa): kingsdale.com/hepatic-lipidosis-in-cats-fatty-liver-syndrome

Cum apare lipidoza hepatica?

Afectiunea este una dintre cele mai intalnite patologii ale pisicilor:

  • obeze;
  • supraponderale ce au slabit mult intr-un timp foarte scurt;
  • bolnave;
  • care se afla in convalescenta dupa o boala ce le-a afectat apetitul;
  • care au suferit un episod depresiv si anxios, pe fondul caruia au refuzat hranirea.

Lipidoza hepatica este un sindrom plurifactorial, existand in majoritatea cazurilor un proces patologic primar care produce anorexie si pregateste terenul pentru aparitia ei. Motivele psihologice pentru care apare lipidoza hepatica pot fi determinate de:

  • schimbarea locuintei;
  • abandon sau lasarea in grija altcuiva;
  • venirea cuiva strain in casa;
  • aducerea unor noi animale in casa;
  • moartea cuiva;
  • inchiderea accidentala intr-o camera / garaj / magazie;
  • programe fortate de slabire cu alimente neacceptate de pisici.

Lipidoza hepatica idiopatica este diagnosticata atunci cand nu poate fi gasit nici un motiv, eveniment sau boala subiacenta care sa o determine.

Mucoasa oculara icterica. Sursa foto: criticalcaredvm.com/picking-the-best-liver-sample/

Diagnosticul lipidozei hepatice

Semnele clinice ale lipidozei hepatice la pisica nu sunt specifice, dar includ:

  • pierderea alarmanta in greutate (˃25% din greutatea corporala, poate include si lichide prin deshidratare);
  • letargie;
  • voma;
  • anorexie;
  • ptialism (sialoree – productie excesiva de saliva si scurgerea acestea in afara cavitatii bucale);
  • paloare;
  • hepatomegalie (cresterea in volum a abdomenului);
  • gastropareza (hipomotilitate gastrica);
  • icter (colorarea in galben a mucoasei gingivale si oculare);
  • ileus intestinal din cauza dereglarilor electrolitilor (hipotonia si atonia intestinului).
Mucoasa gingivala icterica. Sursa foto: vetlexicon.com/treat/felis/diseases/liver-lipidosis

Motivul pentru care pisica dezvolta lipidoza hepatica este important in depistarea acesteia, astfel pisicile care o dobandesc pe baza stresului sau a obezitatii sunt aduse la cabinetul veterinar prezentand semne clinice nespecifice, iar medicul veterinar va face analize de urina si de sange precum biochimia sanguina si o hemoleucograma ce vor dezvalui:

  • anemie nonregenerativa;
  • hiperbilirubinemie;
  • bilirubinurie;
  • cresteri usoare sau evidente ale alaninaminotransferazei (ALT) si aspartataminotransferazei (AST);
  • cresteri marcante ale fosfatazei alcaline (AP);
  • gama-glutamiltransferaza (GGT) are o valoare normala sau modest crescuta, cu exceptia cazului in care boala afecteaza si pancreasul, canalele biliare si vezica biliara, depasind de cateva ori valoarea AP;
  • timpul de protrombina este prelungit;
  • acizii biliari totali au o valoare anormala inainte de instalarea icterului;
  • in functie de cauza primara pot fi decelate hipoalbuminemie si hiperglobulinemie.
Piele auriculara icterica. Sursa foto: kingsdale.com/5-important-causes-of-a-jaundiced-cat

Se poate realiza pentru stabilirea finala a diagnosticului si examen citologic din aspirat hepatic unde este relevata distensia vacuolara marcanta a hepatocitelor, de asemenea, investigatiile imagistice precum ecografia abdominala pun in evidenta hepatomegalia si parenchimul hepatic hiperecogen omogen, rinichii pot aparea si ei hiperecogeni din cauza vacuolizarii grase tubulare.

Cum se trateaza lipidoza hepatica?

Este important ca de la inceput sa se stabileasca si sa se trateze cauza primara ce a determinat aparitia lipidozei hepatice, urmand a se trata simtomatologia si efectele secundare precum corectarea deficitelor hidro-electrolitice si metabolice, cat si initierea aportului de hrana.

Samylin – protector hepatic la caini si pisici

Din cauza faptului ca pisicile cu lipidoza hepatica pot avea cantitati sanguine mari de lactat, lichidul de electie este NaCl 0,9%, fara a se suplimenta cu dextroza, pentru ca astfel se va scadea utilizarea acizilor grasi intrahepatici. In functie de necesitate se pot adauga vitamine din complexul B (mai ales vitamina B12), clorura de potasiu KCL), dar si vitamina K, cunoscandu-se faptul ca pisicile cu lipidoza hepatica au deficit in factori de coagulare. Ca antiemetice se poate recurge la metoclopramid, ondansetron sau maropitant (nu mai mult de 5 zile), iar motilitatea enterica poate fi stimulata prin exercitiu fizic. In cazul gastritelor si a refluxului gastroesofagian se poate administra famotidina si pantoprazol intravenos, iar sucralfat per os.

Pisica hranita parenteral prin intermediul unui tub nazo-gastric. Sursa foto: vetlexicon.com/treat/felis/technique/ nasoesophageal-intubation

Reluarea hranirii se face cu hrana palatabila puternic mirositoare precum sunt pateurile special concepute in acest sens (Royal Canin Recovery) si solutiile cu un continut ridicat de nutrienti si electroliti (Oralade / Viyo recuperation), iar in cazul in care pisica refuza in continuare se poate recurge la instalarea unui cateter nazo-gastric. De retinut este ca din cauza incapacitatii hepatice, sunt contraindicati stimulatorii de apetit precum diazepamul si mirtazapina.

Daca aveti nevoie de ajutor, oricand specialistii nostri veterinari va pot ajuta in abordarea de diagnostic sau de tratament a diferitelor afectiuni. Nu ezitati sa apelati la o ambulanta veterinara (tel: 0726742842) sau ne puteti vizita la Joyvet – cabinet veterinar sectorul 3.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Această pagină web folosește cookie-uri pentru a îmbunătăți experiența de navigare și a asigura funcționalițăți adiționale.