Diferenta dintre alergie alimentara si intoleranta
Alergiile alimentare reprezinta una dintre cele trei afectiuni alergice cu manifestari cutanate majore, care pot afecta cainele. Celelalte doua sunt: alergia la intepatura (saliva) de purece si dermatita atopica.
Cainii pot suferi de alergii alimentare sau de intoleranta la unele componente din hrana. Alergiile alimentare la caini pot fi foarte grave si pot cauza nu doar probleme digestive, precum vomitatul si diareea, dar si probleme la nivelul pielii sau chiar probleme de comportament.
In sens larg, termenul de alergie alimentara, include:
- alergia alimentara propriu-zisa, care reprezinta un raspuns exagerat al sistemului imunitar al cainelui la prezenta in aliment a unei substante alergenice (proteina, cel mai frecvent, dar poate fi si un carbohidrat complex, etc).
- intoleranta alimentara, care reprezinta manifestarea unei sensibilitati digestive sau a incapacitatii organismului cainelui de a digera corect un aliment sau o anumita componenta a alimentului (de exemplu intoleranta la gluten) Este o reactie non-imunitara, care vizeaza doar sistemul digestiv, spre deosebire de alergie care poate afecta mai multe organe (sistem urinar prin dificultati la urinare, urina inchisa la culoare, sistemul respirator prin respiratorie urat mirositoare sau probleme respiratorii)
In practica curenta este dificil de facut o diferentiere neta intre cele doua afectiuni, intrucat manifestarile simptomatice sunt asemanatoare.
Ce declanseaza alergia alimentara la caini?
Alergii alimentare la caine sunt acele raspunsuri ale sistemului imunitar la diferiti constituenti din mancarea pe care o consuma. Aceasta suferinta poate fi considerata patologica si este provocata de doua categorii de factori:
- predispozanti (se refera la predispozitia genetica a unor rase de caini, precum Bichon, Peckinez, Golden Retriever, Labrador, Bulldog, Ciobanesc Geman, Cocker; de asemenea, tratarea cu antibiotic la o varsta frageda poate fi incadrata ca factor predispozant);
- declansatori (proteina din carnea de pui, peste, vita si porc, dar si anumite substante din condimentele si aditivii din hrana caini, precum si glutenul din cereale).
Alergiile alimentare apar atunci cand sistemul imunitar al cainelui, identifica eronat o componenta alimentara (proteina sau carbohidrat complex) ca fiind o amenintare pentru organism si reactioneaza exagerat prin producerea masiva de anticorpi, care declanseaza procesele inflamatorii.
Pentru a declansa o reactie alergica este nevoie de contactul repetat si prelungit al organismului animal cu alergenul.
Prin urmare, alergiile alimentare apar (frecvent) la cainii care consuma timp indelungat acelasi sortiment de hrana, sau sortimente diferite dar care contin acelasi tip de carne.
Alimentele implicate cel mai frecvent in aparitia acestei afectiuni la caine sunt carnea de vita sau de pui, laptele si produsele lactate, graul si produsele de panificatie.
Mai rar au fost inregistrate alergii alimentare la cainii hraniti cu alimente pe baza carne de miel, porc (atentie, fara grasimi), peste sau care includ porumb, orez.
Aditivii si conservantii alimentari nu sunt considerati ca fiind cauze frecvente ale aparitiei acestei afectiuni la caine.
Cum se manifesta alergia alimentara la caini?
Reactiile adverse la hrana pot fi dificil de diagnosticat din cauza lipsei semnelor caracteristice.
Pruritul (mancarime excesiva a pielii) nesezonier este cel mai frecvent si adesea primul semn clinic care se manifesta. Senzatia de mancarime este localizata cu precadere in zona ventrala, in special in regiunea axilara si inghinala, precum si la nivelul labelor (suprafetele palmare si/sau plantare si regiunile interdigitale dorsale) sau se poate manisfesta generalizat.
Se observa de asemenea frecvent prurit la nivelul urechilor.
Otitele externe recurente (ce tot reapar) reprezinta un alt simptom asociat frecvent alergiilor alimentare si constitue aparitia repetata a otitelor bilaterale eritematoase (forma de inflamatie a urechii, caracterizata prin roseata si inflamatie a pielii din interiorul canalului urechii).
Exista situatii in care otita externa bilaterala recidivanta constituie singura manifestare clinica a acestei alergii.
Cainii cu alergii alimentare se confrunta si cu probleme ale pielii cum ar fi:
- iritatii (hot-spot);
- eruptii cutanate;
- descuamari;
- cruste;
- caderea excesiva a parului.
Cel mai frecvent simptomele alergiei alimentare apar intr-un interval de 6 – 24 ore de la contactul cainelui cu alergenul si sunt rezultatul proceselor inflamatorii declansate de acesta.
Leziuni cutanate intalnite in alergiile alimentare reprezentate de eruptii eritematoase cu aparitia de papule, urticarie si edeme cutanate. Acestea pot fi localizate predominant in aceleasi zone ca si in cazul pruritului sau, la fel, se pot generaliza.
Leziunile datorate scarpinatului sunt un simptom obisnuit al alergiilor alimentare la caini, manifestandu-se in pana la 80% din cazuri. Inflamatia cronica din alergia alimentara si traumatismele pielii cauzate de mancarime (prurit) pot duce la infectii ale pielii.
Lingerea constanta a labelor poate duce, de asemenea, la infectii secundare ale pielii si la cresterea excesiva a infectiilor fungice (malassezia)
Evolutia bolii conduce la aparitia leziunilor secundare, respectiv la aparitia zonelor cu hiperpigmentatie, lichenificare si tulburari cheratoseboreice (perturbarea productiei normale de celule keratinocite si seboree care duce la formarea de cruste si iritatii).
Afectiunea initiala se poate complica prin aparitia foliculutelor, a dermatitelor malaseziene, dermatitelor piotraumatice (formarea de leziuni umede, rosii, inflamate si dureroase), pododermatitelor (afecteaza coapsele, picioarele si degetele) sau a furunculozei perianala (formarea de furunculi la nivelul pielii din jurul anusului, care pot provoca durere, disconfort si alte simptome locale).
Pe langa semnele dermatologice, reactiile adverse la hrana pot provoca si simptome gastrointestinale; acestea includ diaree cronica si/sau varsaturi, consistenta moale sau frecventa crescuta a scaunelor, de asemenea dureri abdominale, borborisme (zgomote stomacale produse de miscarile intestinale) si flatulenta (gaze).
Manifestarile cutanate pot fi uneori insotite de tulburari mai putin specifice cu ar fi: hiperactivitatea, scaderea in greutate, lipsa de energie sau chiar o crestere a agresivitatii.
In cele din urma, reactiile adverse la hrana pot fi asociate cu conjunctivita si (rar) cu boli respiratorii, inclusiv bronsita, rinita si boala pulmonara obstructiva cronica, si chiar cu convulsii.
Cum punem diagnosticul alergie alimentare la caini?
Diagnosticul se bazeaza pe istoricul si semnele clinice, pe excluderea altor boli pruriginoase si efectuarea unui test cu dieta de excludere. Deoarece semnele sunt diverse si nu sunt specifice, trebuie luate in considerare si alte criterii de diferentiere (cauze parazitare, infectioase, boli autoimune).
Dieta de excludere presupune administrarea unei hrane bazate fie pe o sursa de proteina noua pentru sistemul imunitar al cainelui, fie o dieta bazata pe proteine hidrolizate.
Un test de excludere poate avea o durata de opt saptamani si ar trebui sa permita diagnosticarea a 90% din cazurile de alergie.
La cainii care raspund la dieta de excludere trebuie efectuat apoi un test de provocare administrandu-le fie hrana anterioara, fie componentele individuale ale acesteia (cel putin 7-14 zile pentru fiecare componenta a hranei), pentru a evalua orice recidiva a semnelor clinice. Trebuie retinut ca fiecare animal poate fi alergic la mai multe proteine.
Doar cainii care prezinta ameliorare in urma administrarii dietei de excludere si ulterior exacerbarea semnelor in momentul reexpunerii la alergenul (alergenii) responsabil(i) primesc un diagnostic cert de alergie alimentara.
Mai exista si alte tipuri de teste, pe langa dieta de excludere:
- testele de sange – acestea exista, dar nu sunt foarte exacte, de aceea, dieta de excludere este testul optim;
- testul ”patch” – acesta presupune expunerea pielii la cantitati mici din diferiti alergeni comuni. Se aplica pe piele un plasture cu alergenul respectiv, lasat timp de doua zile. Daca apare o iritatie pe piele sau o roseata, atunci testul este pozitiv, daca nu, testul este negativ. Aceste teste sunt mai precise decat cele de sange si pot fi facute in clinici de dermatologie.
Singura modalitate concreta de a mentine sub control manifestarile alergice, il reprezinta eliminarea completa din hrana cainelui a alimentului alergen.
In momentul de fata, exista mai multe diete hipoalergenice cu care poate fi hranit cainele pe tot parcursul vietii:
- Diete veterinare cu proteine complet hidrolizate: In cazul acestui tip de hrana uscata, proteinele sunt desfacute in molecule mici pe care sistemul imunitar al cainelui nu le recunoaste ca fiind alergenice (Advance Hipoalergenic, Hill’s Prescription Diet Z/D, Royal Canin Anallergenic, Virbac Hypoallergenic)
- Diete veterinare monoproteice, formulate cu surse de proteine mai putin folosite hrana cainilor sau cu risc mic de a declansa alergii (carne de peste, porc, iepure, vanat, insecte, etc). La alegerea unui astfel de sortiment de hrana, exista o singura regula: cainele nu trebuie sa fi consumat anterior hrana uscata preparata cu acelasi tip de carne care este folosita in dieta veterinara (Monoproteic – Raw Paleo, Monge).
Complicatiile secundare precum malasezioza, dermatitele bacteriene, otitele externe vor fi tratate anterior instituirii dietei de elimimare sau in timpul acesteia.
Leziunile cutanate locale vor fi tratate cu ajutorul sampoanelor dermatologice.
Tratamentul pe cale generala cu antibiotice si / sau corticosteroizi este rar recomandat (doar in cazuri severe, pentru atenuarea simptomelor sau prevenirea aparitiei infectiilor secundare)
Cainii cu alergii alimentare la o anumita proteina, pot dezvolta oricand o reactie alergica la un aliment nou (altul decat cel initial).
De asemenea acesti caini sunt predispusi si la alergii de alta natura (de exemplu la saliva de purece, acarieni, praf sau polen, etc).
Ce alimente nu avem voie sa le oferim patrupezilor in mod general?
Mai multe alimente care sunt perfect potrivite pentru consumul uman pot fi toxice pentru caini si pisici. Cazurile de otravire asociate cu alimentele care implica ingestia accidentala de ciocolata si produse pe baza de ciocolata, Allium spp. (ceapa, usturoi, praz si ceapa verde), nuci macadamia, fructe Vitis vinifera (struguri, stafide, stafide aurii si coacaze), produse indulcite cu xilitol, bauturi alcoolice si aluat de paine nedospit au fost raportate in intreaga lume in ultimul deceniu. Episoadele de otravire sunt in general cauzate de lipsa cunostintelor publicului despre amenintarea grava pentru sanatatea cainilor si pisicilor pe care o pot constitui aceste produse
Surse:
- Cortinovis C, Caloni F. Household food items toxic to dogs and cats. Front Vet Sci 2016;22:3-26.
- https://bmcvetres.biomedcentral.com/articles/10.1186/s12917-020-02379-3
- Bruijnzeel-Koomen C, Ortolani C, Aas K, et al. Adverse reactions to food. European Academy of Allergology and Clinical Immunology Subcommittee. Allergy 1995;50:623-635.