Carcinomul scvamocelular la pisici

          Carcinomul cu celule scuamoase (SCC – squamous cell carcinoma) este o tumora maligna cel mai frecvent intalnita la pisici (aproximativ 70 – 80% din tumorile cavitatii orale), dezvoltandu-se din epiteliul scuamos normal al cavitatii bucale. Au fost identificati mai multi factori de risc, incluzand utilizarea zgarzilor de purici, expunerea repetata la fumul de tigara si un istoric de hranire cu hrana la conserva sau conserva de ton. Interventiile chirurgicale, radioterapia, chimioterapia si combinatii ale acestora rareori au raspuns satisfacator. Sechelele asociate cu progresia tumorii si distrugerea locala a tesutului duc adesea la eutanasierea pacientilor felini cu carcinom scvamocelular oral.

Semne clinice

Semnele clinice frecvente ale carcinomului cu celule scuamoase pot include lipsa poftei de mancare, inghitire cu dificultate, respiratie urat mirositoare, salivare crescuta cu scurgeri sau prezenta sangelui la nivelul gurii (uneori chiar si in castronul de apa). Semnele precum pierderea in greutate sau faptul ca pisica nu se mai toaleteaza la fel de des pot fi destul de subtile si uneori ignorate de catre proprietari.

Carcinomul scvamocelular poate fi localizat sub limba (sublingual), la nivelul buzelor, mandibulei sau a maxilei si se comporta intr-o maniera agresiva.

Tumorile localizate la nivelul botului pot fi observate mai usor de catre un proprietar, ceea ce duce la detectarea mai devreme si un tratament mai eficient.

Care sunt testele necesare pentru diagnostic?

Un examen oral amanuntit este primul pas in diagnosticarea carcinomului bucal cu celule scuamoase (scvamocelular). De multe ori acestea au fost diagnosticate intamplator in cadrul detartrajului. Primul pas in cazul suspiciunii este reprezentat de examenul citologic, o aspiratie cu ac fin, ce se realizeaza fie cu anestezic local, fie cu anestezie generala. O optiune mult mai buna, ce ofera un diagnostic definitiv este reprezentat de biopsie si anume indepartarea unei bucati de tesut din formatiune ce implica anestezie generala sau sedare.

Testele suplimentare sunt reprezentate de teste de sange pentru a evalua starea generala de sanatate si radiografii toracice pentru evaluarea raspandirii bolii. Ganglionii limfatici regionali trebuiesc palpati cu atentie si evaluati cu examen citologic. Desigur, o scanare CT este de obicei necesara pentru a determina amploarea bolii, fara aceasta exista sanse mari ca in cazul chirurgiei tumora sa fie indepartata partial.

Optiuni de tratament

Interventia chirurgicala – rezectia chirurgicala larga este recomandata avand in vedere rata mare de recidiva locala a tumorii cu rezectie incompleta. Pentru unele tumori, aceasta reprezinta indepartarea unor portiuni mari din maxilarul pisicii. Avand in vedere tipul de chirurgie la nivel bucal, de cele mai multe ori pisicile au nevoie de tuburi de hranire nazogastrice pentru a mentine nutritia in tipul recuperarii dupa interventia chirurgicala.

Terapia cu radiatii – daca o tumora este indepartata incomplet, radioterapia poate ajuta la prevenirea sau intarzierea recresterii. Alternativ, radioterapia paliativa poate fi administrata pisicilor cu tumori nechirurgicala, acest lucru putand incetini cresterea tumorii.

Din pacate la momentul publicarii articolului nu exista clinici de radioterapie pentru animale in Romania. De cele mai multe ori medicii veterinar romani colaboreaza cu clinici veterinare din Germania.

Chimioterapia – carcinomul scvamocelular este considerat rezistent la agenstii traditionali de chimioterapie citotoxica. Optiunile de chimioterapie includ medicamente injectabile (carboplatin, mitroxantona, doxorubicina, bleomicina) cu beneficii minime sau deloc.

Inhibiotrii tirozin – kinazici (fosfatul de toceranib – Palladia Zoetis) este un medicament ce controleaza functiile celulare precum replicare, crestere, diferentierere si angiogeneza. Desi initial a fost comercializat si autorizat pentru tumorile mastocitare la caini, conform unor studii realizate, pisicile care au primit acest medicament au avut un timp mediu de supravietuire mai lung.

Efectele adverse au inclus anorexia, semne gastrointestinale (vome si diaree), letargia, anemia si cresterea enzimelor hepatice.

Alte medicamente – Antiinflamatoarele nesteroidiene (inhibitori COX) pot avea mai multe efecte benefice la pisicile cu carcinom scvamocelular, in special cresterea confortului pacientului prin efectul analgezic (ex meloxicam). Un alt analgezic extraordinar este reprezentat si de buprenorfina (un opioid sintetic). Antibioticele orale pot ajuta la tratarea infectiilor tesutului tumoral secundar florei orale.

Prognostic

In ciuda disponibilitatii optiunilor terapeutice, inclusiv radioterapia, chimioterapia si tratament chirurgical, prognosticul pentru carcinomul scvamocelular ramane slab. Durata medie de supravietuire variaza de la 2 pana la 5 luni, mai putin de 10% din pisicile diagnosticate cu carcinom cu celule scuamoase reusind sa supravietuiasca pana la 1 an de la diagnostic.

In cazul in care suspicionezi o afeciune similara la pisica ta, poti opta pentru un medic veterinar la domiciliu, iar in baza consultatiei se poate efectua un examen citologic pentru a exclude carcinomul scvamocelular oral / sublingual.

Articole cu subiect comun: 

• „Magic mouthwash” pentru afectiuni bucale la animale